2007 – A avut loc zborul inaugural al primei linii aeriene a Vaticanului, aeronavă ce a decolat din Cetatea Sfântă şi a zburat până în oraşul francez Lourdes.
2003 – Planeta Marte s-a aflat la cea mai mică distanţă de Terra din ultimii 60.000 de ani, trecând la aproape 55.758.006 km de Pământ.
2003 – S-au încheiat lucrările de restaurare şi modernizare a clădirii Ateneului Român, începute în 1991.
1999 – Ultimii militari din contingentul românesc, care au participat la misiunea de menţinere a păcii din Angola (MONUA), au revenit în România. Cei 100 de militari au reprezentat ultimele efective româneşti dislocate în Angola, într-o misiune care a început în 1995.
1998 – Guvernul român a emis o Ordonanţă privind introducerea creditului ipotecar prin care familiile cu venituri mici puteau să obţină credite pentru locuinţe.
1997 – Guvernul României a adoptat o Ordonanţă privind înfiinţarea Societăţii Comerciale: Compania Naţională de transporturi aeriene române – TAROM SA.
1989 – Marea Adunare Naţională de la Chişinău a decis oficializarea limbii române şi trecerea la alfabetul latin.
1982 – Biroul Comitetului Executiv al CNEFS a hotărât interzicerea organizării şi funcţionării a oricăror cercuri de yoga şi karate pe lângă sau în cadrul unităţilor sportive din România, hotărârea a fost abrogată în 1990.
1982 – A avut loc lansarea primului avion de linie Rombac 1-11, primul avion de transport de pasageri cu reacţie, realizat în ţara noastră.
1965 – Prin decizia nr. 894 a Consiliului de Miniştrii, facultăţile de Matematică, Chimie, Filologie, Economie, Electrotehnică, Agronomie şi Horticultură au fost unite sub aceeaşi denumire, cunoscută sub numele de Universitatea din Craiova.
1955 – A apărut prima ediţie a Guinness Book of Records, având 198 de pagini. Ideea i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaner, director comercial al Companiei Co Ltd., companie engleză producătoare de bere, într-o permanentă căutare de idei promoţionale.
1946 – A fost creată Uniunea Internaţională a Studenţilor.
1943 – A decedat Constantin Prezan, mareşal român, membru de onoare al Academiei Române; Şef al Marelui Stat Major în perioada 1918-1920, a coordonat planul campaniei din 1917: bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
1939 – Grigore Gafencu, ministru de Externe, a declarat ministrului Germaniei la Bucureşti, W. Fabricius, că guvernul român era hotărât să păstreze neutralitatea în orice conflict dintre Germania şi Polonia, chiar şi în cazul în care „Franţa şi Marea Britanie s-ar agrena şi ele în acest conflict”.
1932 – A avut loc Congresul Internaţional antirăzboinic la Amsterdam, Olanda, la care au participat 2.200 delegaţi din 27 de ţări, printre care şi România, în urma căruia s-a ales un Comitet internaţional permanent.
1930 – Între România şi Franţa s-a încheiat, la Paris, o Convenţie de comerţ şi navigaţie, prin care cele două ţări îşi acordau, reciproc, clauza naţiunii celei mai favorizate. Convenţia prevedea asigurarea, de către fiecare parte contractantă pentru vapoarele celeilalte părţi, aflate în porturile sau pe apele sale, a unui tratament egal, asemănător cu cel acordat vapoarelor proprii sau ale naţiunii celei mai favorizate.
1928 – 15 state au semnat, la Paris, Pactul Kellogg-Briand, un tratat internaţional care milita pentru „renunţarea la război ca instrument al politicii naţionale”. Scopurile sale nu au fost atinse, dar a contribuit la dezvoltarea doctrinelor dreptului internaţional. Pactul a fost botezat cu numele secretarului de stat american Frank B. Kellogg şi al ministrului de externe francez Aristide Briand, iniţiatorii tratatului.
Pactul a fost propus ca un tratat bilateral între Franţa şi SUA, prin care se scotea în afara legii folosirea războiului pentru rezolvarea problemelor dintre cele două ţări. Briand a considerat că o asemenea iniţiativă avea să încălzească relaţiile răcite dintre foştii aliaţi şi avea să asigure o viitoare alianţă a SUA cu Franţa într-un eventual nou război european.
1896 – A avut loc cel mai scurt război din istorie, războiul anglo-zanzibar, care a început la ora 09:02 a.m. şi a durat 38 de minute. Motivul conflictului l-a reprezentat moartea sultanului pro-britanic, Hamad bin Thuwaini, şi înscăunarea succesorului acestuia, Khalid bin Barghas. Guvernul Marii Britanii a preferat ca pe tronul Zanzibarului să urce Hamud bin Muhammed, un lider mai favorabil intereselor Coroanei Britanice.
1883 – S-a înregistrat cea mai catastrofală erupţie din istorie – vulcanul Krakatau (Indonezia). Atât explozia, cât şi cantitatea de materie aruncată în aer au depăşit valorile înregistrate până atunci. Jetul de cenuşă a avut o lungime de 27 km, iar zgomotul a fost auzit la 4600 km distanţă, fiind considerat cel mai mare zgomot auzit pe Pământ.
1877 – A văzut lumina zilei Charles Stewart Rolls, constructor american de automobile şi aviator, primul care a traversat Canalul Mânecii dus-întors, fără escală, în iunie 1910; fondator, împreună cu Henry Royce, a renumitei firme de automobile Rolls Royce (1904).
1877 – A avut loc primul atac al trupelor române. Misiunea de asalt şi cucerire a redanului otoman, din faţa redutei Griviţa-1, din sistemul de apărare a Plevnei, a fost încredinţată Regimentului 12 Dorobanţi, comandat de locotenent-colonelul Ion Petrovici. Cucerirea acestui avanpost fortificat se înscrie ca o primă victorie a Armatei române.
1855 – Războiul din Crimeea: fortăreaţa rusească de la Sevastopol a fost cucerită după un lung asediu de către forţele aliate (Franţa, Marea Britanie, Turcia). Cu acest prilej, s-a instalat prima linie telefonică în Moldova şi Ţara Româneacă, folosită de trupele aliate.
1783 – A fost înălţat, din parcul Tuilleries, Franţa, primul balon umflat cu hidrogen, construit la cererea fizicianului César Charles, după numele căruia, mult timp, baloanele cu hidrogen au fost numite „charliere”.
1664 – 300 soldaţi englezi au cucerit aşezarea olandeză New Amsterdam şi au renumit-o New York.
1588 – S-a încheiat tratatul de comerţ între Petru Şchiopul, domn al Moldovei, şi Elisabeta, regina Angliei. Reprezentantul reginei, William Harebone, ambasador la Constantinopol, a încheiat, în numele reginei, cu domnitorul Petru Şchiopul un tratat prin care supuşii reginei urmau a fi liberi în a face negoţ, a vinde şi a cumpăra, „ba chiar în a face toate cele ce societatea omenească şi obiceiul căutau pentru negoţ şi pentru trebuinţele vieţii”.
