2012 – Israelul a publicat zeci de documente oficiale în legătură cu luarea de ostatici şi asasinarea sportivilor israelieni la Jocurile Olimpice de la Munchen, din 1972, punând în discuţie implicarea serviciilor de securitate şi a guvernului german.
Arhivele israeliene au prezentat 45 de documente, unele special deschise cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la asasinarea a 11 sportivi israelieni de un comando de opt palestinieni, membri ai organizaţiei „Septembrie Negru”.
Aceste documente prezintă discuţii între Ministerele Afacerilor Externe, reuniuni ale Cabinetului israelian şi ale comisiei parlamentare de afaceri externe şi apărare, precum şi corespondenţe între responsabili germani şi israelieni.
Anumite documente scot în evidenţă şi probleme în dispozitiviul de securitate israelian.Raportul comisiei de anchetă arată o „lipsă de claritate, probleme şi proceduri contradictorii”, responsabil fiind considerat şeful securităţii din acea vreme de la ambasada Israelului în Germania, al cărui nume nu a fost dezvăluit.
Opt membri ai organizaţiei palestiniene „Septembrie Negru” au pătruns în clădirea delegaţiei israeliene din satul olimpic, la 5 septembrie 1972, la Munchen. Ei au ucis doi sportivi israelieni şi au luat alţi nouă ostatici, cerând în schimba eliberarea a 232 de activişti palestinieni.
Operaţiunea de salvare, organziată de serviciile germane de securitate, s-a soldat cu un fiasco. Toţi ostaticii au fost ucişi, la fel ca şi un poliţist vest-german şi cinci din cei opt palestinieni. Ceilalţi trei activişti palestinieni au fost capturaţi.
Deschiderea arhivelor israeliene intervine în contextul unei polemici care a avut loc înainte de deschiderea JO de la Londra, în legătură cu posibilitatea de a onora memoria sportivlor israelieni printr-un moment de reculegere la ceremonia de deschidere a JO.
Comitetul Internaţional Olimpic a decis în cele din urmă să se ţină un minut de reculegere în timpul unei ceremonii de inaugurare a zidului armistiţiului olimpic, în absenţa vreunei reprezentant israelian, ceea ce a provocat furia acestora.
2012 – Guvernul şi-a dat acordul de principiu pentru majorarea capitalului subscris la Banca Europeană de Investiţii de către România în calitate de stat membru al Uniunii Europene cu suma totală de 52,395 milioane euro.
Guvernul a aprobat în şedinţa de Guvern un memorandum prin care se propune acordul de principiu al României.
În urma discuţiilor din Consiliul de Administraţie al BEI s-a stabilit că este necesară majorarea capitalului până la 31 martie 2013 pentru a permite ca banca să îşi îndeplinească misiunea.
2008 – Relaţiile diplomatice dintre Georgia şi Rusia au fost întrerupte oficial.
2005 – A murit Alexandru Paleologu, scriitor, diplomat si om politic („Bunul simţ ca paradox”, „Souvenirs merveilleux de l’Ambassadeur de Golans”, „Sfidarea memoriei”, convorbiri cu Stelian Tănase, „Politeţea ca armă”).
2002 – Specialiștii Institutului Clinic Fundeni au realizat, în premieră națională, un transplant de măduvă în cazul leucemiei acute.
1995 – S-a deschis la Cleveland, statul Ohio, SUA, Muzeul „Rock and Roll of Fame”, închinat celor mai influenți cântăreți și producători de muzică rock.
1991 – Naufragiul cargoului „Rostok”, sub pavilion ucrainean, a blocat Canalul Sulina în dreptul comunei Partizani.
1973 – A încetat din viaţă scriitorul J.R.R. Tolkien, autorul romanului „Hobbitul” şi al trilogiei „Stăpânul inelelor”.
1958 – A fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul „George Enescu”.
1945 – Japonia a semnat actul de capitulare necondiţionată în faţa forţelor Aliate, ce s-a desfăşurat pe bordul navei de linie „USS Missouri” (ancorată în Golful Tokyo).
Actul capitulării Japoniei este înțelegerea scrisă prin care era stabilit armistițiul care punea capăt Războiului din Pacific și celui de-Al Doilea Război Mondial (1939-1945). Armistițiul a fost semnat de reprezentanții Imperiului Japonez pe de-o parte și cei ai Aliaților: Statele Unite ale Americii, Republica China, Regatul Unit, Uniunea Sovietică, Australia, Dominionul Canadei, Guvernul provizoriu al Republicii Franceze, Olanda și Noua Zeelandă la bordul vasului de linie american „USS Missouri”, ancorat în Golful Tokyo pe 2 septembrie 1945. Vasul a avut un rol important în luptele din Pacific, iar preşedintele de atunci al Statelor Unite ale Americii (S.U.A.), Harry Truman, l-a preferat ca loc de desfăşurare a ceremoniei şi pentru faptul că purta numele statului în care s-a născut.
Ceremonia de semnare, la bordul vasului american Missouri, a durat 23 de minute și a fost transmisă în toată lumea. Actul capitulării a fost semnat la început de ministrul de externe japonez Mamoru Shigemitsu „din ordinul și în numele împăratului Japoniei și a guvernului japonez” și mai apoi de generalul Yoshijiro Umezu, șeful Marelui Stat Major, „din ordinul și în numele Cartierului general imperial japonez” la ora 9:04. După aceasta au semant generalul american Douglas MacArthur, comandantul aliat suprem pe teatrul de luptă din Pacific. Au semnat ca martori generalul locotenent american Jonathan Mayhew Wainwright (care capitulase în Filipine) și generalul locotenent britanic Arthur Percival, (care capitulase în fața japonezilor în Singapore). Ultimii doi au primit ca suvenir câte unul dintre cele trei stilouri cu care a fost semnat actul capitulării. Un al treilea stilou se păstrează în muzeul Academiei militare americane West Point.
1945 – S-a semnat actul privind capitularea necondiționată a Japoniei, fapt ce a dus la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
1943 – Adolf Hitler şi Ion Antonescu s-au întâlnit în Germania pentru reconfirmarea alianței dintre cele două țări.
1937 – A încetat din viaţă Pierre de Coubertin, pedagog și istoric francez, fondatorul Comitetului Olimpic Internaţional şi iniţiator al mişcării olimpice moderne.
1870 – S-a desfăşurat Bătălia de la Sedan, în cadrul războiului franco-prusac, în urma căreia trupele franceze au fost încercuite și înfrânte de cele prusace, provocând căderea celui de-al doilea imperiu al lui Napoleon al III-lea și proclamarea republicii și a Comunei din Paris.
1848 – A avut loc a treia Adunare națională de la Blaj (60. 000 de participanți), care declara că nu recunoaște „uniunea” Transilvaniei cu Ungaria și reafirmă revendicările țărănimii iobage. Se formează oastea populară sub conducerea lui Avram Iancu.
1792 – „Masacrele din septembrie”: Revoluţia franceză. 1300 de deținuți din închisori au fost omorâți fără judecată de către mulțimea dezlănțuită.
1752 – În Marea Britanie și în coloniile sale, calendarul iulian a fost înlocuit cu calendarul gregorian, diferența de 11 zile dintre cele două calendare fiind rectificată prin faptul că următoarea zi, 3 septembrie, a fost datată 14 septembrie.
1666 – A izbucnit „marele incendiu” al Londrei („Great Fire”), care, timp de 5 zile, a distrus întregul oraș, inclusiv Catedrala Sfântul Paul; în memoria victimelor a fost ridicată o statuie care se află în centrul Londrei. Incendiul a devastat 13.000 de case şi a făcut 8 victime în Londra.
1442 – A avut loc Lupta de pe Ialomiţa, soldată cu victoria lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor. De asemenea, a fost începutul campaniilor ofensive ale lui Iancu de Hunedoara.
31 î.Hr. – A avut loc Bătălia de la Actium, ce a reprezentat o bătălie decisivă între urmașii lui Iulius Caesar, Gaius Iulius Caesar Octavian, și un general al lui Caesar, Marcus Antonius.
Bătălia a avut loc în apropierea insulei Levkas, la Actium, în vestul Greciei pe data de 2 septembrie 31 î. Hr. Această bătălie a marcat sfârșitul republicii romane și a reprezentat actul de naștere al Imperiului Roman. De asemenea, lupta a fost considerată printre cele mai mari bătălii navale ale antichității. Bătălia s-a încheiat cu victoria zdrobitoare a lui Octavian Augustus, care a profitat de victorie și a ajuns să controleze întreaga putere la Roma.
În condițiile în care Senatul Roman declarase război Egiptului, fiecare dintre părți avea nevoie de superioritatea navală: Octavian Augustus pentru a primii provizii și întăriri din Italia, iar adversarul său pentru a traversa Marea Adriatică şi a invada Italia.
Cele două flote s-au întâlnit în dimineața zilei de 2 septembrie 31 î.Hr., la intrarea în Golful Actium, Marcus Antonius conducând flota de 230 de nave pentru a putea ieși în Marea Adriatică. Aici a întâlnit flota lui Octavian, condusă de către Amiralul Agrripa. Corăbiile lui Marcus Antonius erau majoritatea corăbii mari cu 6 nivele, dar avea și corăbii cu 9 sau 10 nivele, acestea fiind adevărate fortărețe plutitoare, care aveau inclusiv turnuri la pupă și la proră pentru arcași.Totuși, Marcus Antonius era dezavantajat de numărul insuficient de vâslași cauzat de malarie și de faptul că moralul oamenilor era scăzut datorită tăierii liniilor de aprovizionare.
De cealaltă parte, Octavian Augustus dorea o bătălie navală, încercând în acelați timp să evite o confruntare decisivă pe uscat. Flota lui era formată din nave cu 9 sau 10 nivele, dar era mai numeroasă și beneficia de un comandant experimentat pe nume Marcus Vispasianus Agrripa.
În urma acestei bătălii, Marcus Antonius a pierdut orice șanse de a mai câștiga confruntarea cu Octavian Augustus. Armata sa, care se afla în Grecia și care trebuia să se retragă spre Macedonia, a negociat predarea, loialitatea față de comandant nefiind atât de puternică. Pe termen mai lung, această confruntare a dus la sinuciderile lui Marcus Antonius şi a reginei Cleopatra, la cucerirea Egiptului de către romani, precum și la preluarea conducerii totale de către Octavian Augustus la Roma.
