3 septembrie 1859, s-a născut Jean Jaurès, om politic și istoric francez de stânga , intemeietorul ziarului “L`Humanite”

0 1.040

301 – Este fondată San Marino, cea mai mică și mai veche republică existentă încă.

Este o enclavă în  peninsula Italică, în apropierea țărmului Adriatic, cu o  suprafată de 60 km2 și 30.000 de locuitori.

Sfantul Marinus, un cioplitor de piatră dalmațian, a străbătut Marea Adriatică  pe vremea împăratului Dioclețian pentru a scăpa de persecuții si a construit aici cu propria sa mână, o capelă de piatră.

 Legenda spune că el a murit la 3 septembrie 301, lăsând  moștenire urmasilor  muntele pe care s-a dezvoltat statul care ii poarta numele.

590 – Începutul pontificatului Papei Grigore I, cunoscut ca Grigore cel Mare şi ca Grigore Dialogul (n. cca. 540, Roma – d.12 martie 604, Roma), papă al Romei din 590 până la moartea sa, pe 12 martie 604.

Este doctor al Bisericii şi unul dintre cei şase părinţi apuseni ai Bisericii, alături de Ambrozie, Augustin de Hipona, Ieronim, Tertulian şi Ciprian de Cartagina.

A fost şi primul călugăr care a devenit papă. Este recunoscut ca sfânt imediat după moartea sa, atât în Biserica Romano-Catolică cât şi în Biserica Ortodoxă (Răsăriteană).

Este patronul muzicienilor, cântăreților, studenților și al învățătorilor.

Reformatorul religios protestant Jean Calvin, îl admira pe papa Grigore,  pe care l-a citat si  în lucrarea sa „Învăţătura religiei creştine”, una dintre  mai influente lucrari de teologie protestantă.

Grigorie cel Mare este socotit unul dintre cei șase Părinți ai Bisericii Creștine, fiind singurul papa care a mai primit supranumele de „cel Mare” și recunoscut ca sfânt imediat după moartea sa, atât în Biserica Romano Catolică cât și în Biserica Ortodoxă.

Grigorie a avut parte de o pregătire intelectuala completă și deoarece cunoștea foarte bine dreptul roman, imediat după terminarea studiilor, a îmbrățișat cariera politică, având o ascensiune rapidă în administrația romană. Astfel, în anul 573, la vârsta de numai 33 de ani, el a fost numit prefect al Romei, de către împăratul bizantin Iustin al II-lea.

Însă, după moartea tatălui său, Sfântul Grigorie renunță la funcția înaltă pe care o deținea și după ce își vinde moștenirea și împarte banii săracilor, el întemeiază șase mânăstiri în insula Sicilia. Apoi, îmbracă haina monahală, intrând ca simplu călugăr în mânăstirea înființată de el în casa părinteasca, mânăstire unde va adăposti numeroși călugării alungați din Mânăstirea Monte Cassino, de către longobarzi.

În anul 590 Sfântul Grigorie este ales episcop al Romei și deși vreme de mai multe luni de zile, Sfântul Grigorie s-a împotrivit acestei alegeri și a încercat să fugă, socotindu-se nevrednic de aceasta cinstire, el a fost adus în cetate și numit în ziua de 3 septembrie 590, de către împăratul bizantin, episcop (papa) al Romei.

Sfântul Grigorie a luptat pentru apărarea dreptei credințe, împotriva ereziei donatiste și a contribuit mult la convertirea goților și a păgânilor britanici. El a refuzat toate titlurile și onorurile, cu excepția titlului de „servus servorum Dei”, adică „slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu”.

El a lăsat Bisericii o seamă de scrieri duhovnicești de mare importanță pentru creștinătate, fiind socotit de asemenea ocrotitorul studenților și al profesorilor. Sfântul Grigorie cel Mare a murit în anul 604 și fost recunoscut ca sfânt imediat după moartea sa, iar cinstitele sale moaște se află în Catedrala Sfântul Petru de la Vatican.

1730 – A fost ales pentru ultima dată un domn român, Constantin Mavrocordat, de către boieri. 

După două domnii scurte în Țara Românească, a fost mutat în Moldova și unde, pentru a-și recâștiga tronul pierdut, contrar firii sale, a trebuit să mărească dările ca să-i poată cumpăra pe turci.

Reîntors în Țara Românească în 1735, a început să facă reforme, influențat fiind și de reformele austriece din Oltenia. Desființează unele impozite indirecte, ca „văcăritul” și „pogonăritul” și introduce o taxă generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 „sferturi”. Îi eliberează pe țărani, dându-le dreptul să se mute de pe o moșie pe alta, răscumpărându-și libertatea cu 10 lei, plătiți boierului respectiv.

Pe țăranii boierești îi obligă la dijmă și 12 zile de lucru pe an, în Muntenia, și 24 în Moldova (În țările învecinate, Transilvania, Polonia, Rusia, Prusia orientală. Pe boieri i-a recompensat printr-un anumit număr (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plăteau bir decât boierului și de scutirea de orice bir pentru visterie. În județe a numit ispravnici cu un rol judecătoresc și administrativ foarte întins. Toate aceste reforme le-a aplicat și în Moldova, atunci când a fost numit domnitor.

În timpul domniilor avute, a căutat să îmbunătățească starea supușilor. El este domnitorul care a suprimat șerbia în țările române: mai întâi în Țara Românească (1746), apoi în Moldova (1749).

1810 – S-a născut Paul Kane, pictor canadian (d. 1871)

Paul Kane (n. 3 septembrie 1810 – d. 20 februarie 1871) a fost un pictor canadian cunoscut pentru picturile sale ale băștinașilor canadieni și din alte părți ale Americii de Nord. Fiind un artist în mare parte autodidact, el a crescut în Toronto și se antrena copiind marii maeștri europeni în călătorii prin Europa. A întreprins două călătorii în nord-vestul sălbatic al Canadei – în 1845 și în perioada 1846-1848, în perioada respectivă producând peste 100 de tablouri ulei pe pânză.

1859 – S-a născut Jean Jaurès, om politic și istoric francez de stânga , intemeietorul ziarului “L`Humanite”, devenit ulterior principalul organ de presă al Partidului Comunist Francez.

A fost un orator şi parlamentar socialist, care s-a remarcat prin pacifism şi opoziţia faţă de izbucnirea Primului Război Mondial.

Pozitia sa pacifista i-a adus moartea, fiind asasinat de naţionalistul Raoul Villain în ajunul Primului Război Mondial.

Paradoxal, acest eveniment a dus la aderarea stângii la « Union sacrée » (Uniunea Sacră), care a unit francezii de toate culorile (politice sau religioase), in preajma Primul Război Mondial.

1875 – S-a născut Ferdinand Porsche, designer de automobile, născut în Maffersdorf, din provincia Boemia. 

Tatăl acestuia avea un mic atelier de prelucrarea a metalelor, însă Porsche jr. nu a fost deloc interesat să preia afacerea. S-a orientat spre mecanică şi a început să proiecteze maşini pentru Daimler şi Auto Union. A decis să înceapă o afacere pe cont propriu şi a deschis un atelier, din 1934 începând să lucreze la un proiect revoluţionar: al unei maşini ieftine, cu motorul pe spate şi pe care naziştii au botezat-o „Volkswagenˮ („maşina populară”).

De altfel, Porsche este cel care a creat prototipul pentru Volkswagen Beetle (1930). După război, s-a început lucrul la noul model de maşină, Porsche 356, prima cu numele creatorului. În 1996, Ferdinand Porsche a fost introdus în „International Motorsports Hall of Fame”.

Numele de familie Porsche [Porșe] și Borsche reprezintă variante germanizate ale unor nume slave (de ex. cehe Boreš [Boreș], Borš, Borutta), diminutive ale vechiului nume slav Borislav.

1905 – S-a născut Carl David Anderson, fizician american, laureat al Premiului Nobel (d. 1991)

Carl David Anderson (n. 3 septembrie 1905, New York — d. 11 ianuarie 1991, San Marino, California) a fost un fizician american. Pentru descoperirea pozitronului (în 1932) a primit în anul 1936, împreună cu Victor Franz Hess, Premiul Nobel pentru Fizică. În anul 1937 a descoperit împreună cu Neddermeyer mionii. În 1939 Anderson a devenit profesor de fizică la Caltech.

În 1936 a descoperit mezonul μ (miuon). Anderson a rămas până în 1970 profesor la Caltech, fiind și membru mai multor societăți științifice. Anderson a murit în 1991 la vârsta de 85 de ani și este înmormântat în Los Angeles.

1943 – Profesorul Victor Daimaca, titular al catedrei de matematica de la Liceul „Tudor Vladimirescu” din Targu-Jiu, descoperea, din podul liceului, cu mijloace empirice de observare (un binoclu), un corp luminos, in constelatia LYNX-ului, ce difuza o lumina intensa.

Pentru a se convinge ca nu era vorba de vreo “iluzie optica”, profesorul Daimaca a repetat observatia in noaptea de 4 septembrie, descoperindu-i-se clar o cometa de marimea a 8-a, pe care a localizat-o exact cu ajutorul calculelor si desenelor din atlasul cosmic.

Daimaca a instiintat, printr-o telegrama din 5 septembrie, Observatorul astronomic din Bucuresti care, pe urmele calculelor cosmico-matematice ale lui Daimaca, confirma evenimentul, obtinand trei clisee consecutive (9,10 si 11 septembrie).

Prin urmare, au fost anuntate marile observatoare astronomice din strainatate, care si-au indreptat uriasele telescoape catre coordonatele cosmice indicate (Copenhaga, Berlin, Suedia, America s.a.). Cometa a fost numita “Cometa Daimaca”. Cu acest prilej, S.U.A. i-a conferit prof. Daimaca o medalie de bronz, purtand numele descoperitorului ei si prima data a observarii cometei pe Terra.

Cometa se afla pe linia alfa din Gemenii – epsilon din Ursa Mare, fiind de marime 8 in lynx. La 19 septembrie 1943 cometa se afla la 49,5 milioane kilometri de Pamant. In data de 16 decembrie 1943, Victor Daimaca, a descoperit o alta cometa, concomitent cu alti 2 astronomi Van Gelt si Peltier. Uniunea astronomica internationala a denumit cometa dupa numele celor 3 descoperitori: VanGelt-Peltier-Daimaca.

1978 – Papa Ioan Paul I era instalat în funcție, devenind astfel al 264-lea suveran pontif al Bisericii Catolice. 

Născut în 1912, în Italia, acesta a purtat numele de Albino Luciani până să devină papă. Provenea dintr-o familie săracă, dar religioasă care l-a susținut în momentul în care s-a decis să urmeze seminarul. A devenit cardinal în 1973 și i-a urmat la Vatican lui Paul VI, însă a avut unul dintre cele mai scurte pontificate din istorie. Ioan Paul I a murit la 33 de zile dupa ce a fost ales de Conclav. Cauza oficială a morții a fost aceea de infarct miocradic. El a fost primul papă care si-a ales un nume dublu, în memoria predecesorilor săi Ioan al XXIII-lea și Paul al VI-lea. Pentru Biserica Catolică anul 1978 este special, fiind anul în care la Vatican s-au succedat trei papi: Paul al VI-lea, Ioan Paul I și Ioan Paul al II-lea.

2012 – Apele fluviului Mississippi au fost împinse împotriva cursului lor natural timp de aproape 24 de ore de către uraganul Isaac, pe o distanță de peste 200 de kilometric.

Cel mai lung fluviu din America de Nord a curs, în amonte, cu o viteză de 5.150 de metri cubi pe secundă, la nivelul Belle Chasse (Louisiana, sud), o localitate de la gura de vărsare a fluviului.

Avansarea uraganului Isaac către interiorul uscatului a antrenat o creştere a nivelului apelor pe o porțiune de peste 200 de kilometri, atingând localitatea Baton Rouge, unde nivelul fluviului a urcat la aproape 2,5 metri deasupra nivelului normal. La New Orleans, cea mai apropiată localitate de Golful Mexic, nivelul apelor a atins trei metri.

Din cauza unor rafale de vânt extrem de puternice și a unor valuri enorme cauzate de aceste rafale de vânt, cursurile de apă cu debit mediu sau slab au fost împinse să se deplaseze în sens invers, până când debitul normal sau profilul terenului a oprit afluxul.

Uraganul Katrina, în august 2005, a produs același fenomen, provocând o creștere a nivelului fluviului Mississippi de aproape patru metri.

Meteorologii apreciază că Isaac, retrogradat, miercuri, la statutul de furtună tropicală, va continua să avanseze către nord, rămânând la vest de Mississippi, aducând ploi binevenite în regiuni agricole afectate de secetă.

Leave A Reply

Your email address will not be published.