2002 – Zona demilitarizată, care a separat peste jumătate de secol cele două state coreene, a fost deschisă, în mod simbolic, la Dorasan (coasta de vest, Coreea de Sud), pentru a permite restabilirea legăturilor rutiere şi feroviare între cele două ţări.
1998 – A încetat din viaţă Kurt Hager, ideologul fostei Republici Democrate Germane (RDG). Urmărit în justiţie după reuniunificarea germană, alături de alţi demnitari din RDG, pentru împuşcarea fugarilor est-germani, la Zidul Berlinului, el a scăpat de depoziţia în faţa instanţei, dată fiind starea precară a sănătăţii sale.
1997 – A intrat în vigoare Convenţia ONU asupra interzicerii folosirii, stocării, producerii şi transferului de mine antipersonal.
1988 – La a XXIV-a ediţie a Jocurilor Olimpice de la Seul, delegaţia României a cucerit 7 medalii de aur, 11 de argint şi 6 de bronz.
1981 – A fost abolită, în Franţa, pedeapsa cu moartea.
1980 – A încetat din viaţă scriitoarea Katherine Anne Porter, laureată a premiului Pulitzer („Corabia nebunilor”).
1977 – US Voyager I a făcut prima fotografie spaţială a pământului şi lunii împreună.
1974 – A fost inaugurat, la Sfântul Gheorghe, Monumentul Ostaşului Român.
1973 – Adunarea Generală a ONU a recunoscut existenţa celor două Germanii.
1971 – S-a născut Lance Armstrong, ciclist american de 7 ori consecutiv câştigător al Turului Franţei (1999 – 2005). Născut în Texas, Armstrong s-a apucat de sport, încurajat fiind de mama sa. Este deţinător al mai multor recorduri în ciclism.
1970 – Chitaristul american Jimi Hendrix a murit în urma unei supradoze la vârsta de 28 de ani, în Londra. Hendrix s-a născut în Seattle şi a început să cânte la chitară din copilărie, model fiind bluesman-ul Muddy Waters. La începutul anilor 1960, s-a mutat în New York, unde a început să cânte prin cafenele. Într-un asemenea local a fost remaracat de către basistul trupei Animals, Bryan Chandler. Acesta s-a oferit să îl ajute pe Hendrix. În 1966, chitaristul american s-a stabilit în Londra şi a pus bazele formaţiei „Jimi Hendrix Experience”, alături de basistul Noel Redding şi bateristul Mitch Mitchell. Primul single a fost „Hey Joe”, care a propulsat trupa în topurile britanice până pe locul 6. Un an mai târziu, Hendrix a susţinut primul concert adevărat în ţara natală, la festivalul de la Monterey, la finalul căruia i-a uimit pe toţi cei prezenţi când şi-a dat foc la chitară. De altfel, incendierea instrumentului a devenit un fel de marcă a artistului şi a fost preluată apoi de numeroşi instrumentişti rock.
1967 – A încetat din viaţă Sir John Douglas Cockroft, fizician, cel care a realizat prima transmutare a nucleului atomic cu ajutorul unui accelerator. Laureat al Premiului Nobel pe anul 1951.
1961 – Secretarul general al ONU, Dag Hammarskjöld, şi-a pierdut viaţa într-un accident aviatic, în timpul unei călătorii în Africa, unde urma să aibă o întâlnire cu autorităţile din Congo. A fost al doilea secretar general al ONU (1953-1961), laureat postum al Premiului Nobel pentru Pace (1961).
1959 – S-a creat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pe lângă Consiliul Europei la Strasbourg, instituţie fondată de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cu scopul de a asigura respectarea obligaţiilor care rezultă din aceasta de către statele contractante.
La 3.11.1998, a fost inaugurată, la Strasbourg, noua Curte Europeană a Drepturilor Omului.
1954 – A fost înfiinţată Compania TAROM, prin încetarea activităţii TARS (Transporturi Aeriene Româno-Sovietice).
1951 – A avut loc premiera, în SUA., a filmului „Un tramvai numit dorinţă”, realizat după piesa cu acelaşi titlu a dramaturgului american Tennessee Williams. Filmul a fost regizat de Elia Kazan, care a fost şi regizorul piesei de teatru montată pe Broadway.
1948 – S-a născut Andrei Oişteanu, scriitor, publicist, istoric al religiilor („Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european” – Marele premiu al asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România, 2001).
1947 – S-a inaugurat Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” din Bucureşti, cu piesa „Insula” de Mihail Sebastian (regia lui Mihai Şeptilici, distribuţia: Jules Cazaban, Beate Fredanov, Ion Lucian).
1938 – A fost inaugurat Mausoleul de la Mărăşeşti, România. În interiorul monumentului se află osemintele a 5.073 de eroi (3.000 de ostaşi neidentificaţi, 1974 de ostaşi identificaţi, 97 de ofiţeri şi 2 preoţi).
La 18 septembrie 1938 a fost inaugurat Mausoleul de la Mărăşeşti, România. În interiorul monumentului se află osemintele a 5.073 de eroi (3.000 de ostaşi neidentificaţi, 1974 de ostaşi identificaţi, 97 de ofiţeri şi 2 preoţi).
Mausoleul de la Mărășești este un monument dedicat eroilor Primului Război Mondial.
Mausoleul a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917, s-au desfășurat luptele de la Mărășești, soldate cu victoria trupelor române. În confruntările de la Mărășești au pierit 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Actualmente mausoleul adăpostește 5073 de soldați și ofițeri în 154 de cripte individuale și 9 cripte comune de pe 18 culoare.
Monumentul, printre cele mai importante din Europa, a fost realizat după planurile arhitecților George Cristinel și Constantin Pomponiu (câștigători ai concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei aur) între anii 1923-1938 și a fost inaugurat în mod oficial oficial pe 18 septembrie 1938.
Lucrările au fost demarate la 28 septembrie 1924, în prezența Reginei Maria și a altor personalități ale vremii, și s-au reluat după 12 ani, în 1936. Basoreliefurile „Cupolei Gloriei” au fost realizate de către Cornel Medrea și Ion Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de la Mărășești. Eduard Săulescu a executat pictura interioară.
Ansamblul memorial este format din: mausoleu, muzeul luptelor de la Mărăşeşti, platforme şi terase exterioare, terasarea în trepte, alei de acces, ansamblul statuar şi monumentul ce marchează perimetrul în care a fost amplasat Mormântul Eroului Necunoscut între anii 1950-1993.
Mausoleul este amplasat pe partea dreaptă a drumului E85, pe direcţia Adjud-Focşani. La intrarea în perimetrul complexului, perpendicular pe mausoleu se află o curte pietruită, cu două alei, pe marginile acestora străjuind câte 5 statui. Cele 10 statui îi reprezintă pe câţiva din ofiţerii căzuţi pe câmpul de luptă.
La capătul celor două alei se află mausoleul, o construcţie masivă, a cărei intrare se află la capătul unor scări, iar în partea stângă a monumentului, la capătul unei alei, este amplasat Muzeul luptelor de la Mărăşeşti.
În anul 1938, cu prilejul inaugurării, a fost emisă o medalie jubiliară, cu diametrul de 60 mm, în trei variante: aur, argint și bronz. Pe aversul medaliei se aflau efigiile regilor Ferdinand I (în dreapta) și Carol al II-lea (în stânga), față în față, iar în mijloc, dedesubt, se afla stema Regatului României. Pe revers, în mijloc, este înfățișat Mausoleul Eroilor de la Mărășești.
1934 – Uniunea Sovietică a fost admisă în Liga Naţiunilor.
1931 – A început agresiunea Japoniei împotriva Chinei, care a avut drept rezultat ocuparea, în mai puţin de 5 luni, a întregului teritoriu al Chinei de nord-est (provincia istorică Manciuria).
1928 – A avut loc zborul primului avion cu motor diesel (SUA).
1923 – S-a născut, la Paris, Principesa Ana de Bourbon-Parma, devenită Regina Ana a României prin căsătoria cu Regele Mihai, la 10.06.1948.
1915 – S-a înfiinţat „Federaţia unionist” din România. Preşedinte al Federaţiei a fost ales Nicolae Filipescu, iar vicepreşedinţi Take lonescu şi Simion Mândrescu.
1914 – S-a încheiat o Convenţie ruso-română, prin care Rusia se angaja să garanteze şi să apere integritatea teritorială a României şi recunoaşterea drepturilor acesteia asupra teritoriilor din Austro-Ungaria locuite de români, în schimbul unei neutralităţi binevoitoare a României („Acordul Sazonov-Diamandiˮ).
1911 – Regizorul Grigore Brezeanu a realizat primul film artistic românesc: „Amor fatal”, „dramă sentimentală aranjată pentru cinematograf”. Acesta corespundea aspectelor dominante ale producţiei mondiale din acea vreme. Din distribuţie făceau parte Lucia Sturdza-Bulandra şi Tony Bulandra, A. Barbelian. Premiera a avut loc la Hotel de France.
1909 – A încetat din viaţă Grigore Tocilescu, istoric, arheolog, folclorist, acadamician, profesor de istorie antică şi de epigrafie la Universitatea din Bucureşti.
Tocilescu a fost unul dintre primii istorici care s-a ocupat de studiul civilizaţiilor de pe teritoriul fostei Dacii.
1905 – S-a născut Greta Garbo (Garbo Lovisa Gustaffson), actriţă de origine suedeză stabilită în SUA, unul dintre „miturile sacre” ale cinematografiei. Născută Greta Gustaffson, actriţa a fost descoperită de regizorul Mauritz Stiller. A debutat în filmul „The Atonement of Gosta Berling” (1924), după care a plecat în Cetatea Filmului. Garbo a înregistrat succes după succes şi s-a impus rapid în randul vedetelor de la Hollywood. A fost nominalizată la Oscar, la categoria „Cea mai bună actriţă în rol principal” pentru apariţiile din producţiile „Anna Christie” (1930), „Romance” (1930), „Camille” (1937) şi „Ninotchka” (1939).
În 1950, Garbo a fost votată cea mai bună actriţă din ultimii 50 de ani în urma unui sondaj realizat de revista de specialitate „Variety”. După patru ani, Academia Americană de Film a răsplătit-o cu un premiu pentru „performanţele ei memorabile”.
1904 – A apărut, la Bucureşti, săptămânalul umoristic „Furnica”(apariţie până în 1930).
1901 – S-a născut George Horace Gallup, sociolog, iniţiator al cunoscutelor sondaje de opinie care îi poartă numele.
1896 – A murit Ştefan Gonata, agronom şi om politic, membru fondator al Societăţii Academice Române.
1883 – S-a inaugurat, la Bucuresti, „Expoziţia cooperatorilor din ţară”, exclusiv cu produse mesteşugăreşti autohtone.
1879 – A avut loc, la Bucureşti, prima vizită oficială a principelui Bulgariei, Alexandru de Battenberg.
1851 – A apărut prima ediţie a ziarului american The New York Times, sub titlul The New York Daily Times.
1848 – În România, prin decizia Consistoriului, la Institutul Teologic din Cernăuţi s-a introdus limba română ca limbă de predare pentru toate materiile de studiu; concomitent, limba şi literatura română s-a introdus şi la Liceul latino-german ca obiect de studiu. Noua catedră a fost încredinţată lui Aron Pumnul.
1793 – Preşedintele SUA, George Washington, a pus piatra de temelie a Capitoliului, devenit, astăzi, simbol al politicii americane şi al libertăţii acestei naţiuni.
1739 – Prin pacea de la Belgrad, Oltenia a fost reîncorporată Ţării Româneşti.
53 d.Hr. – A văzut lumina zilei împăratul Traian (Marcus Ulpius Nerva Traianus), al doilea dintre cei așa-ziși cinci împărați buni ai Imperiului Roman. La moartea sa (13.08.117), urna de aur cu cenuşa împăratului a fost depusă într-o încăpere din soclul Columnei din Roma, care a devenit astfel şi mormântul cuceritorului Daciei. În timpul domniei lui Traian (98 – 117 d.Hr.), Imperiul Roman a atins apogeul expansiunii sale.
