19 septembrie 1895, a avut loc inaugurarea podului peste Dunăre de la Cernavodă (proiectat şi construit de Anghel Saligny)
2000 – Au început, la Târgu Jiu, lucrările de restaurare la „Coloana Infinitului”, lucrare aparţinând sculptorului Constantin Brâncuşi.
1996 – Membrii Parlamentului European au condamnat, printr-o rezoluţie, decizia Parlamentului României de a introduce pedepse mai drastice pentru actele de homosexualitate, subliniind că această măsură ar trebui anulată.
1995 – Statele Unite ale Americiiau decis acordarea, pentru România, a unui împrumut nerambursabil de 128.000 dolari, pentru modernizarea punctelor de trecere a frontierei.
1991 – Un cuplu german a găsit, în Alpii Austrieci, corpul unui om „îngheţat tun”. Omul glaciar, supranumit „Otzi”, avea 1,5 metri înălţime şi aproximativ 5.000 de ani.
1985 – Un cutremur de 8,1 pe scara Richter a lovit oraşul Mexico. Peste 9.000 de oameni au decedat, 30.000 răniţi şi 95.000 au rămas fără locuinţă.
1982 – În San Francisco, tramvaiele au fost retrase din circulaţie, după 122 de ani de existenţă.
1970 – Kostas Georgakis, un student grec, şi-a dat foc în Piaţa Matteotti din Genova, Italia, în semn de protest împotriva regimului dictatorial al lui Georgios Papadopoulos.
1967 – Ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu (d. 26.06.2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie.
1961 – S-a stins din viaţă Lucia Sturza Bulandra, una dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic, ce a format generaţii întregi de actori: Nicolae Bălţăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc; din 1947 până la sfârşitul vieţii a fost directoarea Teatrului Municipal din Bucureşti, astăzi Teatrul L.S. Bulandra.
1957 – A avut loc prima experienţă americană subterană de testare a bombei nucleare în cadrul Operaţiunii Plumbbob.
1955 – Preşedintele Argentinei, Juan Domingo Peron, a fost înlăturat de la putere în urma unei lovituri militare. Acesta a condus statul sud-american aproape un deceniu.
Multe din succesele sale politice s-au datorat soţiei sale, Eva „Evita” Peron, fostă actriţă, a cărei charismă a reuşit să apropie masele populare de regimul său.
Tensiunile sociale s-au acumulat şi pe fondul declinului economic, Peron a fost forţat să renunţe la putere. „Peroniştii”, un grup politic extrem de activ, au continuat să îi rămână loiali, iar în 1973, şi cu ajutorul lor, Peron a revenit în funcţia de preşedinte, însă numai pentru un an.
1946 – S-a deschis primul Festival al filmului de la Cannes, după ce a fost amânat timp de şapte ani, ca urmare a celui de-Al Doilea Război Mondial.
1941 – În Germania, prin decret, cetăţenii de origine evreiască au fost obligaţi să poarte o banderolă cu o stea galbenă, având înscris cuvântul „evreu”.
1928 – A avut loc premiera primului film de desen animat cu sonor, „Steamboat Willie”, produs de Walt Disney; filmul avea ca protagonist un şoricel numit Mickey, inventat în 1927 de către prietenul lui Disney, Ub Iwerks.
1924 – Inginerul român Aurel Perşu a obţinut, în Germania, un brevet de invenţie pentru „automobil aerodinamic correct”. Automobilul construit de Aurel Perşu avea caroseria de forma unei picături de apă în cădere. Roţile erau amplasate în interiorul caroseriei, iar puntea din spate nu avea diferenţial. Maşina se află expusă la Muzeul tehnicii D. Leonida din Bucureşti.
1922 – S-a născut Emil Zatopek, sportiv ceh, unul dintre cei mai mari alergători ai secolului trecut pe cursele lungi. A fost supranumit „Locomotiva” datorită stilului său de alergare.
A intrat în legendă după ce la Olimpiada din 1952, din Helsinki, a câştigat aurul la probele de 5.000, 10.000 metri maraton. Spotivul a dominat cursele pe distanţele lungi între anii 1948-1954, în această perioadă câştigând de 38 de ori consecutiv întrecerile pe 10.000 de metri. A stabilit 18 recorduri mondiale pe diferite distanţe, fiind şi primul alergător din lume care a reuşit să termine o cursă de 10.000 de metri în mai puţin de 29 de minute. Seria victoriilor a continuat până în 1956, când a participat pentru ultima dată la maratonul din cadrul Olimpiadei de la Melbourne, iar în 1988 a fost decorat pentru meritele sale de către preşedintele ceh, Vaclav Havel.
1916 – A avut loc prima acţiune de luptă antiaeriană a armatei române, soldată cu respingerea unui atac aerian şi nimicirea unui avion inamic.
1914 – Catedrala din Reims, Franţa, construită în secolul al XIII-lea, a fost puternic avariată în urma bombardamentelor armatei germane în luptele din Primul Război Mondial.
1895 – A avut loc inaugurarea podului peste Dunăre de la Cernavodă (proiectat şi construit de Anghel Saligny), care era cel mai lung pod (40 088 km) din Europa şi al treilea din lume. S-a realizat, astfel, legătura directă pe calea ferată cu portul Constanţa.
1895 – Împăratul Franz Joseph I i-a graţiat pe memorandiştii români din Transilvania , sub presiunea opiniei publice româneşti şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României.
Petiţia fusese aprobată la 25 martie 1892, de către liderii Partidului Naţional Român şi prezentată la Viena, pe 28 mai 1892, de o delegaţie compusă din 300 de reprezentanţi a tuturor stărilor din Transilvania: intelectuali, meseriaşi, lucrători. La cererea guvernului de la Budapesta, împăratul Franz Joseph nu a primit delegaţia şi, deşi nu cunoştea conţinutul memorandumului, l-a trimis autorităţilor maghiare.
Memorandumul, scris de liderii Partidului Național Român: Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, făcea o analiză a sistemului legislativ ungar (legea naţiunilor, legea electorală, legile şcolare, legea presei etc.), evidenţiind faptul că românii erau discriminaţi, neavând nici un drept politic. Documentul contesta şi modul în care s-a instaurat dualismul austro-ungar, fără a se lua în seamă şi dorinţele românilor majoritari în Transilvania. De asemenea, combătea declararea statului maghiar ca „stat naţional”, în care elementul maghiar minoritar deţinea puterea, în timp ce românii erau supuşi unui proces de maghiarizare şi discriminare.
Situația românilor a ajuns să fie remarcată și de personalități politice ale vremii din alte țări. Ambasadorul Belgiei la Viena, Borchgrave, îi scria ministrului de externe Merode Westerlo, într-un raport din 19 noiembrie 1892: „Dintre popoarele care trăiesc sub dominația maghiară, românii sunt cei mai nemulțumiți. Acești strănepoți ai lui Traian nu pot uita că sunt frații românilor din regatul înfloritor și prosper.”, iar Georges Clemenceau, scria în ziarul „La Justice”, din 12 mai 1884: „Românii sunt lipsiți de orice drepturi politice… În număr de 3,5 milioane, ar avea dreptul, proporțional, la 75 de deputați din cei 417 câți are Camera și nu au niciunul.”
Autorităţile maghiare au deschis acţiune juridică împotriva Comitetului Naţional Român şi a altor fruntaşi ai românilor ardeleni, sub acuzaţia de „atentat împotriva statului maghiar”. Procesul s-a desfăşurat la Cluj, între 25 aprilie şi 7 mai 1894, şi s-a încheiat cu condamnarea a 14 fruntaşi memorandişti la o pedeapsă cumulată de 31 de ani şi 18 luni de închisoare. Cu acest prilej, Ioan Rațiu, unul din liderii memorandiştilor, a rostit celebra frază:
„Ceea ce se discută aici este însăși existența poporului român. Existența unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”.
În cele din urmă, cel care îi va graţia pe memorandişti, la 19 septembrie 1895, va fi însuşi împăratul Franz Joseph, ca urmare a presiunii imense la care era supus din partea opiniei publice, dar şi din cauza intervenţiei diplomatice a regelui Carol I al României, pe lângă Curtea de la Viena.
1893 – În Noua Zeelandă a votat prima femeie.
1881 – Al 20-lea preşedinte american, James Abram Garfield, a murit în urma rănilor primite în dimineaţa zilei de 2 iulie 1881, când a fost împuşcat de două ori de către asasinul , Charles J. Guiteau, cu un pistol de calibrul 44.
1870 – Armata prusacă a început „asediulˮ Parisului, care a durat 135 de zile,până când, la 28 ianuarie 1871, oraşul s-a predat.
1825 – A văzut lumina zilei Ştefan Dimitrie Grecianu, istoric medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească; membru de onoare al Academiei Române.
1821 – S-a născut Luigi Mercantini, poet italian, autorul „Imnului lui Garibaldi”, care, fiind pus pe note, a devenit cântec naţional al poporului italian.
1783 – A fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de fraţii Montgolfier, având la bord trei pasageri: o raţă, un cocoş şi o oaie. Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând ca şi alte vietăţi decât păsările pot suporta înalţimile. Primul balon, fără echipaj, a fost înalţat la 5 iunie 1783.
1356 – În lupta de lângă Poitiers, în timpul Războiului de o sută de ani, armatele engleze au obţinut victoria asupra armatei franceze de cavaleri, condusă de regele Ioan al II-lea „cel Bun”.
86 – S-a născut împăratul roman Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius ( d. 7 martie 161). împărat roman în perioada 138-161. A fost fiul consulului Aurelius Fulvus şi s-a născut în Italia, la Lanuvium. A devenit consul în anul 120 și guvernator al provinciei Asia (134-135). A fost adoptat de împăratul Hadrian la 25 februarie 138 și proclamat succesor la tron.
În timpul domniei lui Antoninus Pius, a fost sărbătorită, în anul 148, cea de-a 900-a aniversare a fondării Cetății Eterne. Domnia lui a fost identificată cu apogeul dinastiei antonine și al întregului principat.