(AUDIO) 23 septembrie 1944, s-a născut Julio Iglesias, unul dintre cei mai mari cântăreţi spanioli, care a vândut nu mai puţin de 250 de milioane de albume
2002 – A luat naştere browser-ul web Mozilla Firefox: versiunea 0.1.
2002 – În Belgia, a intrat în vigoare legea care aproba euthanasia, Belgia fiind a doua ţară din lume, după Olanda, care a legalizat euthanasia.
1998 – Noul ministru al Finanţelor, Decebal Traian Remeş, a depus jurământul de credinţă în faţa preşedintelui României, Emil Constantinescu.
1998 – Rezoluţia 1199a ONU a cerut Belgradului încetarea focului, retragerea forţelor sale şi iniţierea unui dialog politic cu albanezii din Kosovo şi întoarcerea refugiaţilor.
1991 – A început cea de-a patra mineriadă. Invocând revendicări sindicale, ce nu puteau fi acceptate de Executiv, minerii din Valea Jiului, conduşi de Miron Cosma, au ocupat cu forţa trenurile de călători din Petroşani şi s-au îndreptat spre Bucureşti.
1973 – S-a stins din viaţă, la Santiago, Pablo Neruda, poet chilian, laureat al Premiului Nobel pentru literatură (1971). A scris poezie modernistă („Crepuscular”, 1923), suprarealistă („Tentativa omului infinit”, 1926) sau ermetică („Reşedinţă pe pământ”, 1933/1935). Ultimele volume („Ode elementare”, 1954), prezintă o poezie a esenţelor.
1970 – S-a stins din viaţă, la Paris, Bourvil (André Raimbourg), actor comic francez de film. A creat un personaj ale cărui trăsături principale coincid cu cele ale omului Bourvil: bunul simţ, bonomia, modestia şi sensibilitatea, aşa cum apar în filmele: „Omul care trece prin zid” (1951), „Străbătând Parisul” (1956), „Tot aurul din lume” (1961), „Cercul roşu” (1970).
1963 – A avut loc arestarea lui Georges Paques, şef adjunct al serviciului de presă al NATO, pentru spionaj în favoarea URSS.
1950 – Consiliul de Miniştri a hotărât înfiinţarea „Studioului Cinematografic Bucureşti ”, destinat producţiei de filme artistice şi de animaţie ; cu această ocazie, au început lucrările de construcţie a studioului de la Buftea („Centrul de Producţie Cinematografică”).
1944 – S-a născut Julio Iglesias (foto alături de Charles Aznavour la aniversarea vârstei de 40 de ani), unul dintre cei mai celebri cântăreţi spanioli, care a vândut nu mai puţin de 250 de milioane de albume şi a susţinut peste 5.000 de concerte.
1939 – La Târgul Mondial (New York) s-a depus Capsula timpului, conţinând cărţi, microfilme, obiecte de uz comun, ce va fi deschisă în anul 6939.
1939 – Sigmund Freud, părintele psihanalizei, s-a stins din viaţă la vârsta de 83 de ani.
1930 – S-a născut Ray Charles, celebru pianist şi solist american, inclus în „Rock and Roll Hall of Fame”, în „Blues Hall of Fame”, „Grammy Hall of Fame”, „Jazz Hall of Fame”, ceea ce dovedeşte indiscutabil valoarea sa, dar şi talentul cu care a fost înzestrat.
La 5 ani a început să aibă probleme cu vederea, iar la 7 ani a orbit. Handicapul său nu l-a împiedicat să îşi împlinească visul de a deveni muzician. A început să concerteze la începutul anilor ’50, când a apărut pe scenă alături de nume grele ale muzicii americane. A cântat cu Lowell Fulson şi Guitar Slim. Prima sa interpretare vocală datează din 1951, când a înregistrat hitul „I Got A Woman”, ajuns pe locul 2 în Top 10 R&B din Statele Unite. Ray Charles a reuşit cu adevărat să-i facă pe oameni să-l venereze cu piesa „What’d I Say”. S-a stins din viaţă la vârsta de 74 de ani, în 2004.
1928 – A apărut, la Bucureşti, „Revista Radio”, destinată publicării unor articole de ştiinţă şi tehnică în domeniul radiodifuziunii, programe, ştiri.
1923 – A fost adoptată Legea pentru organizarea învăţământului silvic, cu trei grade: inferior, mediu şi superior.
1923 – Reprezentanţi ai poliţiei din 20 de ţări s-au reunit la Viena pentru a lansa Organizaţia de Poliţie Criminală Internaţională – Interpol.
1889 – S-a născut marele jurnalist american Walter Lippmann, intelectual american, scriitor, reporter, sociolog, politolog, comentator politic, celebru pentru că fost printre primii care au introdus conceptul de război rece în jurnalismul mondial. A studiat filosofia și limbile străine, franceza și germana, la prestigioasa Harvard University, avându-l printre profesori pe filosoful George Santayana. Walter Lipmann a fost unul dintre primii politologi americani care au constat că democrația face adesea apel la metodele propagandei, un exemplu folosit de el fiind cel al intervenției americane în Primul Război Mondial, opinia publică fiind împotriva acestei intervenții. Toate aceste observații au fost formulate în eseul „Public Opinion”, care a avut și are în continuare ecou în rândurile celor care studiază fenomenul. Un alt concept pe care l-a introdus Lippmann a fost cel de stereotip de gen. Lippmann a fost de două ori distins (1958 și 1962) cu câte un premiu Pulitzer.
1889 – A fost înfiinţată firma Nintendo de către Fusajiro Yamauchi. Iniţial, firma producea cărţi de joc. La începutul anilor 70, s-a dat startul producţiei de jocuri video; prima consolă a fost creată în 1977 – Color TV Game 6.
1879 – Societatea de cultură macedo-română, constituită la Bucureşti şi recunoscută prin înalt decret domnesc la 15.04.1880, a lansat o proclamaţie tuturor românilor din sudul Dunării, chemându-i să înveţe limba română şi să trăiască în pace cu toate popoarele cu care vieţuiesc; societatea a funcţionat în mod continuu, nefiind desfiinţată de la data înregistrării ca persoană juridică.
1878 – Agenţia diplomatică română de la Viena a fost ridicată la rangul de legaţie, reprezentând prima legaţie a României în străinătate.
1861 – S-a născut Rober Bosch, industriaş şi filantrop german, fondatorul companiei „Bosch”. În 1887 a construit o versiune îmbunătăţită a bujiei, în 1902 compania lui a construit bujia de tensiune înaltă, iar în 1906, Bosch a introdus programul de lucru de 8 ore pe zi în propria companie. În 1910 a donat un milion de mărci Universităţii tehnice din Stuttgart, iar în 1913, Bosch a donat 20 de milioane de mărci în scopuri caritabile.
1856 – S-a născut Karl Krumbacher, istoric şi filolog german, membru de onoare străin al Academiei Române; este considerat întemeietorul studiilor de istorie bizantină, fiind titularul primei catedre de filologie bizantină din lume.
1848 – John Curtis a produs prima gumă de mestecat în SUA. Pe 28 decembrie 1869, William Finley Semple a obţinut brevetul pentru guma de mestecat, iar în 1871, Thomas Adams a obţinut brevetul pentru o maşină de fabricat gumă de mestecat.
1846 – Neptun, a opta planetă de la Soare şi a patra ca mărime din Sistemul solar, a fost identificată de către astronomul german Johann Gottfried Galle. Planeta se găseşte la peste 4.500 milioane kilometri de Soare, traseul orbital al acesteia durând aproape 165 de ani. Existenţa lui Neptun a fost stabilită de către astronomul francez Urbain-Jean-Joseph Le Verrier. Acesta a calculat poziţia aproximativă a planetei urmărind perturbările gravitaţionale din preajma astrului şi i-a spus colegului său german în ce loc poate să descopere Neptunul. În Observatorul din Berlin, Galle şi asistentul său, Heinrich Louis d’Arrest, au reuşit să vadă planeta. Gigantica planetă albastră, a cărei diametru este de patru ori mai mare decât a Pământului, a fost botezată după zeul roman al mării. Planeta are opt luni, cea mai mare fiind Triton. Culoarea albastră se datorează în mare parte metanului ce absoarbe lumina roşie de la Soare, dar şi altor substanţe, încă neidentificate. Neptun este înconjurat de un set subţire de inele, relevat de sonda spaţială Voyager 2 în 1989, în timpul singurei „vizite” a omului pe îndepărtatul astru.
1845 – S-a înfiinţat prima echipă de baseball, „New York Knickerbockers”, şi a fost adoptat regulamentul de joc.
1716 – Antim Ivireanul, mitropolit al Ţării Româneşti (1708-1716), a fost ucis de către turci ( lângă Adrianopol, în drumul spre surghiun la Mănăstirea Sf. Ecaterina, de pe muntele Sinai).
Fiind un apărător energic al drepturilor Bisericii ortodoxe și a poporului român, dar mai ales din pricina atitudinii sale fățiș antiotomane, în toamna anului 1716, la cererea primului domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, a fost înlăturat din scaun, închis, caterisit de patriarhul ecumenic și condamnat la exil pe viață în mănăstirea „Sfânta Ecaterina” din Muntele Sinai. În drum spre locul exilului, a fost ucis de ostașii turci și trupul aruncat undeva în râul Marița sau în Tungea, dincolo de Adrianopol. Câțiva ani mai târziu, Patriarhia Ecumenică a ridicat această nedreaptă caterisire și a fost reabilitat.
1666 – A încetat din viaţă arhitectul francez François Mansart, unul dintre promotorii barocului „clasicist”. A realizat lucrări caracterizate prin echilibru şi eleganţă (aripa Orléans de la castelul Blois, castelul din Maisons, reşedinţe particulare, proiectul pentru biserica Val-de-Grâce din Paris), considerat întemeietorul mansardei.
1403 – Mircea cel Bătrân a reînnoit alianţa cu regele Poloniei, Wladyslaw al II-lea Jagiello.
1386 – A început domnia lui Mircea cel Bătrân în Ţara Românească (până la 31 ianuarie 1418); în timpul domniei sale s-au pus bazele principalelor instituţii feudale ale statului.
1386 – A murit domnul Țării Românești, Dan I, fiul lui Radu I și frate vitreg al lui Mircea cel Bătrân. Dan I a fost domn al Țării Românești între 1383 sau 1385 şi 23 septembrie 1386. „Cronica anonimă bulgară” , contemporană evenimentului, afirmă că voievodul ar fi murit pe 23 septembrie 1386, asasinat în timpul unei campanii militare pentru ajutorarea unchiului său, Sracimir, țarul bulgar de la Vidin, îndreptate împotriva țarului Bulgariei de răsărit Șișman, aliatul otomanilor .
484 – A văzut lumina zilei Euripide, poet tragic grec, supranumit „filosof al scenei”. Creator al tragediei clasice, a fost influenţat de Protagoras şi sofişti, precum şi preocupat de prezentarea psihologiei feminine.
62 î.Hr. – S-a născut Augustus Caesar Octavian, primul împărat roman (27 î.Hr. – 14 d.Hr.). Nepot şi fiu adoptiv a lui Cezar, a condus imperiul cu autoritate, însă a reuşit să aducă pacea şi prosperitatea. De altfel, perioada cât a condus a fost numită „Secolul lui Augustus”. A devenit unicul stăpân al Imperiului Roman după bătălia de la Actium (31 î.Hr.), când şi-a învins adversarul, Marc Antoniu.