30 septembrie 1943, poetul Tudor Arghezi a publicat pamfletul „Baroane”, îndreptat împotriva ambasadorului Germaniei la Bucureşti

2005 – Ziarul danez Jyllands-Posten a publicat 12 caricaturi ale profetului Mahomed. Una din caricaturi îl viza pe acesta cu un turban sub formă de bombă cu fitil, asociindu-l astfel pe profet cu terorismul. În religia musulmană reprezentarea profetului este interzisă.

2001 – A fost inaugurat, la Viena, oraşul-satelit „Gasometer City” (Oraşul Gazometru), complex alcătuit din patru turnuri de cărămidă roşie, de foarte mari dimensiuni, construite cu peste o sută de ani în urmă pentru a păstra gazul folosit de oraş la iluminat şi încălzit; în acest spaţiu, declarat patrimoniu cultural, s-au construit 605 de apartamente şi 247 de locuri într-un cămin studenţesc; interiorul acestor construcţii a fost proiectat de arhitecţii Jean Nouvelle, Coop Himelblau, Manfred Wehdorn şi Wilhelm Holzbauer.

2000 – A fost inaugurată Academia Română de Aviaţie, de către Ministrul Transporturilor la acea dată, Anca Boagiu, şi primarul general al Capitalei, Traian Băsescu.

1999 – În  Japonia s-a produs un grav accident nuclear la instalaţia de reprocesare a uraniului de la Tokai-Mura, la nord-est de Tokyo.

1998 – Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a inaugurat primul obiectiv public purtând numele prinţesei Diana, la un an după moartea tragică a fostei sale nurori: „Spitalul Diana”, destinat copiilor bolnavi din Birmingham.

1994 – A fost organizat, la Bucureşti, primul târg specializat pe carte educaţională din România: Târgul de carte formativă şi educativă „Gaudeamus – Carte de învăţătură” (30 oct – 6 nov); din 1999 a devenit internaţional.

1993 – Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat proiectul de lege privind aderarea României la Statutul Consiliului Europei.

1993 – Martin Fettman, primul veterinar care a ieşit în spaţiu, a efectuat prima disecţie în spaţiul extraatmosferic, la bordul navetei Columbia.

1990 – Canalul Mânecii, ce leagă Marea Britanie de Europa, a fost deschis traficului.

1986 – Mordechai Vanunu, israelianul care a dezvăluit în mass media britanică detalii cu privire la  programul nuclear israelian, a fost răpit în Roma, Italia, de către agenţi ai serviciului secret al Israelului, Mossad.

1985 – A încetat din viaţă seismologul american Charles Richter, iniţiatorul scării de magnitudine Richter.

1981 – S-a născut în Hollywood, California, Dominique „Domi” Helena Moceanu, gimnastă  americană de origine română,  membră  a echipei olimpice a Statelor Unite (supranumită „cele şapte magnifice”), câştigătoare a medaliei de aur la Jocurile Olimpice din 1996, în Atlanta.

1975 – A murit Gustav Hertz, fizician german, laureate al Premiului Nobel pentru Fizică pe 1925; a studiat spectrele de absorţie ale razelor Rintgen, emisia electronică, descărcarea electrică în gaze, ultrasunetul, semiconductoarele, fizica plasmei.

1975 – Prinţul Juan Carlos a devenit regele Spaniei.

1970 – A avut loc premiera spectacolului „Regele Lear” la Teatrul Naţional din Bucureşti, în regia lui Radu Penciulescu şi scenografia Floricăi Mălureanu. Una dintre cele mai îndrăzneţe realizări teatrale româneşti pe linia înnoirii mijloacelor de expresie, controversatul „Rege Lear” a stârnit o adevărată furtună în lumea teatrală de la noi.

1967 – A început să emită Radio 1 BBC.

1965 – Generalul Suharto a preluat puterea în Indonezia, după încercarea de lovitură de stat comunistă. Ca răspuns, Suharto şi armata au masacrat  peste un milion de indonezieni suspectaţi a fi comunişti.

1961 – URSS a lansat în arhipelagul Novaia Zemlia bomba cu hidrogen denumită „bomba ţarului”.

1955 – A decedat Dimitrie Gusti, filosof, estetician şi sociolog recunoscut pe plan internaţional, membru corespondent al Academiei Romane, director al Institutului Social Român.

1954 – Primul submarin nuclear, USS Nautilus, a intrat în dotarea marinei americane. Construit sub coordonarea inginerului rus Hyman G. Rickover, Nautilus a făcut prima călătorie oficială în ianuarie 1955. A fost retras în 1980, în prezent fiind expus la Muzeul Forţelor Marine din Connecticut, SUA.

1943 – Poetul Tudor Arghezi a publicat pamfletul „Baroane” , îndreptat împotriva ambasadorului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Kilinger; drept urmare a fost trimis în lagărul de la Târgu-Jiu, unde a stat închis până la data de 20.12.1943.

1941 –  S-a desfăşurat bătălia de lângă Moscova, în care armatele naziste au suferit prima mare înfrângere militară din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Bătălia de la Moscova se referă la apărarea capitalei sovietice, Moscova, şi la contraofensiva ulterioară a Armatei Roşii (armata sovietică),  dintre octombrie 1941 şi ianuarie 1942, pe frontul de răsărit al celui de-Al Doilea Război Mondial, împotriva forţelor Germaniei Naziste.

Adolf Hitler considera Moscova, (care era capitala Uniunii Sovietice şi cel mai mare oraş al ţării), obiectivul principal al Forţelor Axei. Un plan separat german pentru cucerirea Moscovei purta numele de cod „Operaţiunea Wotan”.

Pentru prima oară din iunie 1941, forţele sovietice au oprit înaintarea germană şi au respins cu succes atacurile inamicului. Această victorie l-a făcut pe Stalin mult prea încrezător în puterea Armatei Roşii, liderul sovietic luând hotărârea organizării unor noi ofensive.

1938 – S-a difuzat radiofonic, în New Jersey, „Războiul lumilorˮ, o prelucrare a romanului lui H.G. Wells, de către Orson Welles, care a stârnit panică în rândurile a mii de oameni care chiar au crezut că SUA au fost invadate de marţieni.

1930 – A avut loc premiera filmului „Ciuleandra”, prima ecranizare după Liviu Rebreanu, realizată în două versiuni de Martin Berger. A fost primul film sonor vorbit în limba română.

1928 – S-a născut Elie Wiesel, supravieţuitor al lagărelor de concentrare naziste, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1986.
S-a născut în Sighetu Marmaţiei, într-o familie de evrei. La numai 15 ani, a fost deportat împreună cu părinţii şi surorile sale în lagărul de concentrare de la Auschwitz. După ce a fost mutat dintr-un lagăr în alt lagăr, Elie Wiesel a scăpat cu viaţă. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu părinţii săi şi cu una dintre surori. În aprilie 1945, a petrecut câţiva ani într-un orfelinat din Franţa, iar în 1948 a început să studieze la Sorbona. Şi-a început cariera de jurnalist la un ziar francez, „L’Arche”. După mai multe întâlniri cu scriitorul francez Francois Mauriac, laureat al premiului Nobel, s-a hotărât să rupă tăcerea pe care şi-a impus-o după război şi să scrie despre experienţa sa legată de lagărele de concentrare. A publicat prima lucrare, în idish, în 1956. După o şedere scurtă în Israel, s-a stabilit în SUA, după ce a suferit un grav accident de circulaţie care l-a imobilizat pentru un an într-un scaun cu rotile. În 1958 a lansat un nou volum, „Noaptea”, dedicat evreilor din lagărele de concentrare naziste, urmate de altele asemenea. S-a implicat în înfiinţarea Muzeului Holocaustului din Washington, iar preşedintele Jimmy Carter l-a numit director al instituţiei. În 1986 a primit premiul Nobel pentru pace ca recunoaştere pentru prezenţa sa activă în societate şi implicarea în campaniile pentru drepturile omului. Locuinţa în care a copilărit în Sighet a fost transformată în casă memorială, iar autorităţile române l-au numit membru al Academiei Romane şi i-au încredinţat preşedinţia Comisiei Naţionale pentru Studierea Holocaustului în România.

1922 – S-a născut actriţa Deborah Kerr (Deborah Kerr-Trimmer); în anul 1994, a primit Premiul Oscar onorific, în semn de apreciere pentru activitatea desfăşurată pe platourile de filmare.

1917 – A văzut lumina zilei Arthur M. Schlesinger, istoric şi scriitor american, fost consilier special al lui Kennedy; deţinător al premiului pentru cea mai bună lucrare din domeniul istoriei şi biografiei şi al premiului Pulitzer pe 1965; autor al lucrărilor „The Age of Roosevelt”, „Kennedy or Nixon”, „The Imperial Presidency”.

1913 – A murit, la 55 de ani, Rudolf Diesel, inginer german, inventator al motorului cu aprindere prin compresiune, care-i poartă numele (brevetat în 1892).

1895 – Madagascar a devenit protectorat francez.

1888 – A fost patentat pixul (tocul cu bilă) de către americanul John Luod.

1882 – A fost dată în folosinţă prima hidrocentrală din SUA, la Appleton, în Wisconsin.

1872 – A fost dat Decretul de înfiinţare a Universităţii din Cluj, cu predare exclusiv în limba maghiară.

1863 – S-a dat un decret domnesc privind înfiinţarea, la Bucureşti, a „Şcolii superioare de litere”, instituţie premergătoare Universităţii.

1861 – A văzut lumina zilei William Wrigley Jr., fabricant de săpunuri ( afacere preluată de la tatăl şi unchiul său ). Din 1891 a început să fabrice guma de mestecat, care l-a făcut cunoscut în lumea întreagă.

1857 – (30 septembrie  – 10 decembrie) Au avut loc lucrările Adunării ad-hoc a Valahiei, sub preşedenţia formală a mitropolitului şi cea efectivă a vicepreşedintelui Nicolae Golescu, evenimente ce au pus bazele fuzionării celor două principate (Moldova şi Valahia).

Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre.

Adunările ad-hoc din Moldova (22 septembrie 1857) şi Valahia (30 septembrie 1857) aveau caracter consultativ, erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

Alegerile pentru Divanurile Ad-hoc au fost marcate de mari tensiuni. Dacă în Valahia majoritatea covârșitoare a opiniei publice susținea ideea Unirii, în Moldova lucrurile se arătau mai complicate. Partida unionistă, reprezentată de personalități ca Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Manolache Costache Epureanu, Anastasie Panu avea în fața ei opoziția separatiștilor moldoveni (Nicolae Istrate, ideologul mișcării separatiste, Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi etc.). Aceștia doreau menținerea separării, motivându-și opțiunea prin posibila decădere a Iașilor și a Moldovei, odată cu mutarea capitalei la București.

1837 – A apărut Jurnalul lui Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti (1834-1842), prin care era acordat sătenilor dreptul (condiţionat) de a se strămuta în oraşe; „Jurnalul” a fost anulat în 1843 de noul domn, Gheorghe Bibescu (1842-1848).

1831 – S-a înfiinţat Baroul Bucureşti. Acesta a fost reorganizat la 24 iunie 1865, în urma adoptării primei Legi privind organizarea corpului de avocaţi (decembrie 1864).

Baroul din Bucureşti (de Ilfov, cum s-a numit iniţial), a reprezentat nucleul în jurul căruia s-a afirmat şi s-a manifestat profesia de avocat în România.

1825 – S-a încheiat în Bucureşti, pavarea Podului Târgului de Afară (Calea Moşilor), lucrările de pavare a străzilor Capitalei începând din anul 1824.

1751 – S-a născut Richard Sheridan, scriitor irlandez şi director de teatru, cel mai de seamă reprezentant al comediei engleze în secolul XVIII. Comedia sa de debut, „Rivalii”, l-a plasat în doar câteva zile de la reprezentare printre autorii cei mai celebri din Anglia. Anul următor a preluat conducerea faimosului Drury Lane, pe care l–a reconstruit în 1794 şi de care s–a despărţit doar după incendiul devastator din 1809. Capodopera sa poate fi socotită „Şcoala calomniei” („Critica sau repetiţia unei tragedii”, „Pissarro”).

1724 – A început construcţia Bisericii Stavropoleos din Bucureşti, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură din perioada fanariotă.

1452 – Johann Gutenberg a tipărit prima carte, „Biblia Sacră”.
Tipograful german, pe numele său adevărat Johannes Gensfleisch, inventator al tiparului cu litere mobile în Europa, a reuşit să editeze prima sa lucrare. El a tipărit „Biblia” în limba latină, în condiţii tehnice remarcabile, reuşind să câştige sume însemnate de pe urma invenţiei sale. A retipărit „Biblia” în două volume, în 1455, fiecare vânzându-l cu 300 de florini. Suma pe care a cerut-o era impresionantă pentru acea vreme, însă înalţii prelaţi nu au ezitat să îi ofere banii, ţinând cont de faptul că unui călugăr îi lua 20 de ani să transcrie cartea. O a doua lucrare a sa a fost „Cartea Psalmilor”, care a apărut pe 14 august 1457, decorată cu chenare delicate, colorate în două nuanţe. Această tehnică se baza pe multipla imprimare cu cerneală a unui bloc de metal. Moştenirea lăsată de Gutenberg europenilor a avut un impact deosebit asupra dezvoltării culturii. Chiar dacă au mai existat tipărituri înainte de apariţia „Bibliei” lui Gutenberg, inventatorul german a reuşit să creeze o tiparniţă cu matriţe ce, prin presare, imprima pe un metal o literă sau un caracter. Literele astfel obţinute erau folosite pentru tipărirea propriu-zisă. Totodată, Gutenberg a mai inventat un aliaj pentru literele din metal, o presă nouă derivată de la cele pentru fabricarea vinului şi a hârtiei, precum şi o cerneală fabricată din ulei.

1399 – Ducele de Lancaster, Henry Bolingbroke, s-a proclamat rege, luându-şi numele de Henric al IV-lea, după abdicarea lui Richard al II-lea. Întemeietor al Dinastiei Lancaster, a murit în anul 1400, fiind succedat la tron de fiul său.

1345 – Cneazul sârb Ștefan Dușan a ocupat orașul Serres și s-a proclamat împărat al grecilor și sârbilor, fiind încoronat la Skopje pe 16 aprilie 1346.

420 – A murit Sfântul Ieronim ( Sophronius Eusebius Hieronymus), mare teolog creștin, considerat unul din cei patru părinți ai Bisericii de Apus. Este cel mai bine cunoscut ca traducător al Bibliei din limba greacă, ebraică și aramaică în limba latină la cererea Papei Damasus I, de revizuire a traducerilor vechi a Sfintei Scripturi. Traducerea Sfântulului Ieronim, „Biblia Vulgata”, este încă textul oficial al Bibliei în Biserica Romană. Ieronim a fost sanctificat în Biserica Romano – Catolică și recunoscut ca Doctor al Bisericii. De asemenea, Ieronim a fost sanctificat  și de  Biserica Ortodoxă, fiind numit Fericitul Ieronim.