5 octombrie 1962, a fost înregistrat, în Marea Britanie, primul disc al formaţiei The Beatles, „Love me do”

2001 – A fost înfiinţată Jandarmeria Montană. Primul pluton de jandarmi montani, format din 30 de profesionişti în căţărare, lupte şi acţiuni de salvare, a început să patruleze traseele Buşteni, Azuga şi Sinaia.

2000 – A căzut regimul lui Slobodan Milosevic.

1998 – A încetat din viaţă, la Iaşi, Ioan Baciu, fizician român. A funcţionat la Laboratorul de Fizică Medicală al Facultăţii de Medicină din Iaşi, fiind întemeietor al informaticii la Institutul de Medicină şi Farmacie. A fost unul dintre cei mai cunoscuţi radioamatori ai ţării. În acest sens a scris monografia „Radioreceptoare de unde scurte”.

1997 – Statele caucaziene şi-au exprimat dorinţa ca România să fie inclusă în traseul petrolului exportat din Caucaz către Europa Occidentală.

1994 – Adepţi ai sectei apocaliptice a Templului Solar s-au sinucis  în masă.

Poliţia elveţiană  a descoperit 48  de cadavre, douăzeci şi trei dintre cadavre au fost găsite într-o cameră ascunsă la subsolul unei  ferme, în satul de Cheiry, la cca 60 de km. nord-est de Geneva.

Alte 25 de cadavre, inclusiv copii, au fost găsite în trei cabane arse în Granges-sur-Salvan,  la 47 km est de Geneva, în apropiere de graniţa cu Italia.

Multe dintre cadavre au fost găsite cu răni prin împuşcare şi pungi de plastic pe cap. Cei mai mulţi au fost îmbrăcaţi  în robe de ceremonie. Secta Templului Solar a fost fondată în 1984 de către Dr. Luc Jouret şi Joseph di Mambro.

1993 – A încetat din viaţă, la Bucureşti, Mircea Socolescu, geolog şi geofizician roman; membru de onoare al Academiei Române (1993). S-a impus prin introducerea metodelor magnetice şi electromagnetice în prospectarea acumulărilor de substanţe minerale utile („Explorarea geologic”; „Fizica şi structura scoarţei terestre din România”).

1984 – Marc Garneau a devenit primul cosmonaut canadian care a zburat la bordul  navei  spaţiale americane  „Challenger”.

1979 – A murit, la Bucureşti, Grigore Ioachi, inginer roman, membru corespondent al Academiei Române (1963). A efectuat lucrări în domeniul exploatării zăcămintelor de petrol şi gaze (a introdus în tehnica mondială pompajul combinat cu erupţia artificială). A inventat o metodă de stingere şi captare a gazelor la sondele incendiate.

1978 – A încetat din viaţă, la Bucureşti, Mihai Berza, istoric roman, membru corespondent al Academiei Române (1963). Specialist în istoria Evului Mediu, a publicat o serie de lucrări, printre care: „Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare” (1964); „Activitatea istoriografică a lui Dimitrie Cantemir” (1974).

 1962 – A fost înregistrat, în Marea Britanie, primul disc al formaţiei The Beatles, „Love me do”.

1962 – A fost lansat „James Bond Dr. No”, primul film din seria James Bond. Din distribuţie făceau parte Sean Connery şi „Bond-Girl” Ursula Andress.

1947 – Primul discurs televizat de la Casa Albă fost rostit de către preşedintele SUA, Harry S. Truman.

1947 – S-a format Kominformul(Centrul de Informaţii al Comunismului Internaţional).

1944 – Femeile din Franţa au primit dreptul la vot.

1942 – A avut loc, la Opera Română din Bucureşti, premiera baletului „Demoazela Măriuţaˮ de Mihail Jora (pe un scenariu semnat de Aprilian Medianu, după romanul „Din vremea lui Căpitan Costache”, de Alexandru Antemireanu).

1940 – A avut loc instituirea „comisarilor de românizare”, înzestraţi cu depline puteri pe lângă întreprinderile evreieşti şi străine. Afacerile la care ei s-au dedat au determinat guvernul să desfiinţeze instituţia (18 ianuarie 1941), înlocuind-o cu un organ central: Comisia Centrală din Ministerul Economiei Naţionale.

1936 – A văzut lumina zilei dramaturgul Václav Havel, fost preşedinte al Republicii Cehe. Membru fondator al Forumului Civic, el a desfăşurat timp de 20 de ani o activitate disidentă care a provocat, în 1989, prăbuşirea regimului comunist în Republica Socialistă Cehoslovacă („Petrecerea din grădină”, „Audienţa”, „Vernisaj”).

1930 – A început prima Conferinţă balcanică cu participarea României, Greciei, Iugoslaviei, Bulgariei, Turciei şi Albaniei. Conferinţa a fost desfăşurată la Atena şi a durat până pe 13 octombrie. Delegaţii au convenit pentru încheierea unui pact balcanic.

1929 – La Vaidei, jud. Hunedoara, a venit pe lume Ion Dodu Bălan, critic şi istoric literar roman; a predat limba şi literatura română la Universitatea din Toulouse. A publicat culegeri de cronici şi articole despre autori clasici şi contemporani: „Valori literare” (1967), „Condiţia creaţiei” (1968), „Artă şi ideal” (1975). A realizat şi monografii literare: „Octavian Goga” (1975) şi altele.

1918 – Deputatul Alexandru Vaida Voevod a citit în Parlamentul de la Budapesta declaraţia Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român, prin care românii ardeleni îşi afirmau dreptul inalienabil la o viaţă naţională integrală. Depunerea declaraţiei a survenit mai multor acţiuni ale politicienilor români prin care s-a încercat dobândirea independenţei. La sfârşitul lunii septembrie, Comitetul executiv al Partidului Naţional Român a adoptat o declaraţie care proclama „independenţa naţiunii române”. Cu o zi înainte ca Alexandru Vaida, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania şi apoi al Partidului Naţional-ţărănesc, să dea citirii actul, Carol I a lansat manifestul „Către popoarele mele credincioase”, în incercarea de a salva monarhia de la dezintegrare. Regele a propus ca soluţie federalizarea Austro-Ungariei, dar soluţia sa nu a fost luată în seamă. Ulterior acestui eveniment, s-a format Consiliul Naţional Român Central cu sediul la Arad, care a devenit organul central al luptei românilor pentru unire.

1910 – Monarhia a fost abolită în Portugalia.

1908 – Austria a anexat Bosnia–Herţegovina.

1897 – A apărut, la Bucureşti, revista enciclopedia populară „Albina” (1897-1916; 1922-1928; 1933-1937) şi (din 1945 până în 22 decembrie 1989), revista Aşezămintelor culturale din România, al cărei director fondator a fost Spiru Haret.

1895 – Lângă Londra a avut loc prima cursă ciclistă contra cronometru pe șosea. Evenimentul a fost organizat de North Road Cycling Club, pe un traseu de 50 de km.

1886 –  S-a născut, la Huşi, jud. Vaslui, Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog roman; membru al mai multor societăţi internaţionale de aeronautică (Paris, Geneva), expert tehnic la Liga Naţiunilor (1929). A avut contribuţii originale la dezvoltarea medicinei aeronautice (a înfiinţat în 1920 Centrul de Medicină Aeronautică, unul din primele de acest gen din lume).

1881 – A văzut lumina zilei, la Botoşani, Barbu Lăzăreanu, istoric literar, publicist roman, membru titular al Academiei Române (1948). A făcut publicistică militantă şi s-a ocupat de domeniul eseisticii literare. Cea mai importantă scriere a sa este „Umorul lui Haşdeu” (1927). Împreună cu I. C. Frimu a fondat Universitatea Muncitorească din Bucureşti (1912).

1880 – A decedat, la Maidenhead, William Lassell, astronom britanic.  S-a îmbogățit făcând afaceri cu bere. A construit un observator lângă Liverpool dotat cu un telescop reflector de 610 mm, folosind pentru prima dată montura ecuatorială pentru urmărirea ușoară a obiectelor pe măsură ce Pământul se rotește. În 1846, Lassell a descoperit satelitul Triton, cel mai mare satelit a lui Neptun, la doar 17 zile de la descoperirea lui Neptun de către astronomul german Johann Gottfried Galle. În 1848 a co-descoperit independent Hyperion, satelit a lui Saturn. În 1851 a descoperit sateliții lui Uranus, Ariel și Umbriel. În 1855 a construit un telescop de 1.200 mm, pe care l-a instalat în Malta datorită condițiilor de observare favorabile. În 1849 a câștigat Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie, fiind și președintele acesteia pentru doi ani (începând din 1870). Lassell a lăsat o avere de £80,000 (echivalentul mai multor milioane de dolari americani după standardele actuale).Un crater pe Lună, unul pe Marte și un inel a lui Neptun au fost numite în onoarea lui.

1865 – A venit pe lume, la Focşani, jud. Vrancea, Ştefan Longinescu, jurist roman, membru corespondent al Academiei Române (1910). A editat lucrări de istoria dreptului roman şi de istoria dreptului românesc (Elemente de drept roman). A publicat vechi pravile româneşti.

1864 – Oraşul indian Calcutta aproape că a fost ras de pe faţa pământului de către un ciclon, care a ucis în jur de 60.000 de persoane.

1864 – S-a născut, la Besançon, Louis Jean Lumière. Auguste și Louis Lumière sunt copiii industriașului francez Antoine Lumière, proprietarul unei uzine de aparate de fotografiat. Cei doi erau fotografi de meserie.  Cei doi sunt considerați inventatorii primului aparat de filmat și a primului aparat de proiecție cinematografică.De fapt, primul aparat era folosit atât la filmare, cât și la proiecție prin adaptarea unei surse de lumină. Pentru atragerea unui număr mai mare de spectatori, s-a ajuns la concluzia că aceștia ar veni în sala de cinema dacă filmele ar fi în culori. Alternativa a fost de a colora imagine cu imagine filmele făcute până atunci, lucru posibil relativ ușor, dat fiind lungimea lor mică. Au reaşit acest lucru cu muncitorii uzinei lor. Rezultatul a fost niște filme colorate, diferit de ceea ce se va numi peste ani „film color”. Frații Lumière au pus la punct proiecția, în anul 1933, filmului în relief. Totuși, frații au declarat la început că „cinematograful este o invenție fără viitor” și au refuzat să-i vândă invenția lui Georges Méliès, însă viitorul a fost altul. Cinematograful s-a dezvoltat, devenind atât o nouă artă, cât și o nouă industrie. În acest zbucium al căutărilor în dezvoltarea tehnicii cinematografice, cei doi au contribuit la dezvoltarea sistemului de transport sacadat al filmului în aparatul de proiecție, prin îmbunătățirea complexului de malta.Toată viața lor, cei doi au perfecționat și îmbunătățit descoperirea lor, cinematograful.

1847 – S-a născut Anghel Demetriescu, teoretician şi critic literar, publicist; membru corespondent al Academiei Române.

1830 – A decedat Dinicu Golescu, memorialist, vlăstar al uneia dintre vechile familii boiereşti din Ţara Românească, a studiat la Academia grecească din Bucureşti. A fost ispravnic, vel agă, hatman, iar, din 1821, mare logofăt al Ţării de Jos. A iniţiat, la Braşov, în 1822, o societate literară care depăşea sfera intereselor culturale. A fost printre întemeietorii Societăţii Literare din 1827 la Bucureşti şi a subvenţionat apariţia primei gazete în limba română editată în străinătate, „Familia Lipschii” (1827). A obţinut autorizaţia pentru apariţia, în 1829, a Curierului românesc a lui Heliade. A murit în 1830, curmând şirul multor iniţiative valoroase menite să contribuie la progresul Ţării Româneşti.

1791 – Militarul şi diplomatul rus Grigori Potemkin, consilier al împărătesei Ecaterina a II-a şi comandant al armatei în războiul împotriva Imperiului Otoman, s-a stins din viaţă la vârsta de 52 de ani.

1765 – La apelul Curţii Generale din Massachusetts, SUA, s-a adoptat Declaraţia drepturilor şi libertăţilor.

1713 – A venit pe lume Denis Diderot, filozof şi scriitor francez. A inaugurat critica de artă în Franţa („Saloanele”); teoretician („Despre poezia dramatic”) şi autor de drame („Fiul natural”). Capodoperele sale sunt: povestirea filozofică „Jacques Fatalistul” şi dialogul „Nepotul lui Rameau”. A fost unul dintre cei mai mari reprezentanţi ai iluminismului. A urmat studiile în şcolile iezuiţilor, după care s-a înscris la Colegiul „Louis le Grand” din Paris. Scopul lui Diderot a fost acela de a impune o filozofie pozitivă, el concentrându-se pe definirea naturii umane şi întemeierea unei morale.

1712 – S-a născut pictorul italian Francesco Guardi. Elev al lui Canaletto (1697-1768), el a pictat tablouri cu teme religioase, mitologice şi, mai ales, peisaje din Veneţia: „Curte veneţiană”; „Canal Grande”; „Piaţa San Marco”.

1604 – Pe scena teatrului Globus (Londra) s-a jucat, pentru prima oară, tragedia Othello de Shakespeare.

1582 – În urma implementării calendarului Gregorian, ziua de 5 octombrie nu a existat în acest an în Italia, Polonia, Portugalia şi Spania.

1455 – Sultanul Mahomed al II-lea i-a adresat domnului Moldovei Petru al III-lea Aron un ultimatum prin care îi cerea plata unui tribut de 2 000 galbeni.

1448 – A fost amintit documentar, pentru prima dată, târgul Cotnari din judeţul Iaşi, care datează, probabil, încă din secolul al XIII-lea.