6 octombrie 1933, s-a născut Vasilica Tastaman, una dintre marile actriţe ale Teatrului de Comedie din Bucureşti

2022: Scriitoarea franceză Annie Ernaux obținea premiul Nobel pentru Literatură pentru ”curajul şi acuitatea detaşată cu care dezvăluie sursele, înstrăinările şi piedicile colective ale memoriei personale”

2006 – Generalul Pervez Musharraf a fost reales preşedinte al Pakistanului, singura putere nucleară musulmană. Venit la putere, la 20 iunie 2001, printr-o lovitură de stat, Pervez Musharaff şi-a atras antipatia populaţiei musulmane din cauza politicii pro-Bush şi a sprijinului acordat americanilor în războiul împotriva terorismului. În 2008, Musharraf a renunţat la politică, exilându-se la Londra.

2000 – Fostul preşedinte al Serbiei, Slobodan Milosevic, a pierdut puterea, fiind pus sub acuzare şi judecat de către  Tribunalul Penal Internaţional.

2000 – Au fost aduse din Grecia, în România, pentru prima oară în istoria creştinismului moaştele Sfântului Gheorghe.

2000 – A murit Richard Farnsworth, cascador american,  a jucat în peste 300 de filme şi a fost cel mai bătrân actor nominalizat vreodată la Oscar (în anul 2000), pentru  filmul „The Straight Story”.

1997 – A fost pusă piatra de temelie a noului palat prezidenţial din Groznîi; fostul palat a fost distrus de armata rusă în februarie, 1996.

1995 – Corneliu Coposu, preşedintele PNŢCD, a primit cea mai înaltă distincţie a statului francez, „Legiunea de Onoare” în gradul de ofiţer.

1994 – Eva Barki, reprezentantă a Parlamentului Europei, preşedinta Comitetului Internaţional pentru Transilvania şi cunoscută militantă pentru drepturile minorităţior maghiare, a afirmat că tratatul româno-ungar nu trebuie să garanteze actualele graniţe.

Avocata austriacă de origine maghiară, Eva Barki, a fost declarată indezirabilă de către autorităţile române, de două ori, pentru o durată totală de şase ani. Astfel, Eva Barki a avut statutul de „persona non grata” între 7 octombrie 1994 – 7 octombrie 1997 şi din 27 octombrie 1998 până în octombrie 2000.

Această măsură a fost luată ca urmare a unor declaraţii ce au adus atingere suveranităţii României, prevăzută în articolul 1 din Constituţia României, avocata austriacă fiind o susţinătoare înfocată a ideii de autonomie teritorială a Transilvaniei, dar şi a celei de federalizare a României. În 2007, Eva Barki a primit premiul Julianus, oferit de fundaţia cu acelaşi nume, din Miercurea Ciuc, pentru contribuţia ei la păstrarea identităţii maghiarilor.

1993 – Secretarul general al NATO, Manfred Worner, s-a pronunţat în favoarea unei „eventuale”aderări la NATO a ţărilor fostului „Tratat de la Varşovia”.

1991 – Congresul Deputaţilor Poporului a adoptat „Declaraţia drepturilor şi libertăţilor omului” (pentru prima oară în istoria statului sovietic).

1989 – Vedeta americană de film, Bette Davis, s-a stins din viaţă la vârsta de 81 de ani, fiind răpusă de cancer.
Cariera ei artistică s-a întins pe aproape trei decenii, starul apărând în 80 de filme. Pe numele adevărat Ruth Elizabeth Davis, actriţa s-a născut în Massachusetts.

S-a înscris la o şcoală de teatru din New York şi a început să lucreze cu grupul de artişti Provincetown. Lansarea nu a fost prea uşoară pentru Bette Davis, mai bine de un deceniu fiind nevoită să joace roluri mici în producţii mediocre atât pe Broadway, cât şi în filme. Abia în 1930 a reuşit să semneze un contract mai important cu Universal făcându-şi cu adevărat debutul pe marile ecrane un an mai tîrziu în Bad Sister (1931).

În 1935, s-a revoltat împotriva casei de producţie Warner Bros pe motiv că i s-au încredinţat roluri nesemnificative. S-a mutat în Anglia, perioadă în care a început o luptă în justiţie cu casa ei producătoare. În 1938, a câştigat un Oscar pentru apariţia din Jezebel, după care au urmat un şir de succese, cinci ani consecutiv fiind nominalizată la categoria Cea mai bună actriţă în rol principal. În 1950, a câştigat premiul pentru cea mai bună actriţă din partea criticilor de film americani pentru performanţele ei din producţia All About Eve.

A intrat apoi într-un con de umbră, revenind spectaculos cu rolul din Whatever Happened to Baby Jane?. Din 1970 a început să apară mai des în producţiile de televiziune, însă boala a forţat-o să îşi reducă activitatea, iar mai apoi să renunţe definitiv la marea ei dragoste: cinematografia. În 1977, a devenit prima femeie care a obţinut din partea Academiei de Film Americane un premiu pentru întreaga cariera.

1981 – Preşedintele Egiptului, Anwar Sadat, laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1978, a fost asasinat în timpul unei parade militare.

1973 – A început conflictul arabo-israelian cunoscut sub numele de „războiul de Yom Kipur” („Marea Iertare”,  cea mai mare sărbătoare religioasă la evrei), (6-25 octombrie 1973).

Atacurile  arabe s-au declanşat  la „Ziua Ispăşirii”, Yom Kippur, cea mai sfântă zi din calendarul evreiesc, când cei mai mulţi evrei respectă normele stricte religioase de post şi rugăciune.

1966 – LSD (Lysergic acid diethylamide), unul dintre cele mai puternice halucinogene, a fost declarat ilegal în Statele Unite ale Americii. Drogul a fost descoperit în 1938.

1950 – Marea Adunare Naţională a adoptat legea noii împărţiri administrativ-economice în regiuni şi raioane, şi legea privind înfiinţarea sfaturilor populare ca organe locale ale puterii de stat.

1946 – George Enescu şi soţia sa, Maria Cantacuzino, au părăsit definitiv România, fiind ajutaţi de Yehudi Menuhin.

1945 – A avut loc prima traversare a Canalului Mânecii cu elicopterul.

1940 – Regele Carol al II-lea (1930-1940) a renunţat la tron în favoarea fiului său Mihai, în vârstă de 19 ani, care a depus jurământul de credinţă faţă de naţiune (în prezenţa lui Ion Antonescu, a patriarhului Miron Cristea, a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie, Gh. Lupu), confirmând deplinele puteri acordate „Conducătorului Statului Român”, generalul Ion Antonescu.

1939 – După declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, la 1.09.1939, Consiliul de Coroană a aprobat poziţia de neutralitate a României faţă de conflictul izbucnit (comunicatul privind neutralitatea României a fost publicat în Monitorul Oficial din 7.09.1939).

1933 – S-a născut Vasilica Tastaman (foto, de la dreapta la stânga- Sanda Toma, Gheorghe Dinica, Iarina Demian,Vasilica Tastaman, Iurie Darie), actriţă a Teatrului de Comedie din Bucureşti („Astă seară dansăm în familie”, „Grăbeşte-te încet”, „Eu, tu şi Ovidiu”, „Păcală”, „B.D. în alertă”).

1931 – S-a născut Riccardo Giacconi, fizician, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, premiat pentru descoperirea originii cosmice a razelor X.

1929 – A venit pe lume inginerul Mihai Corneliu Drăgănescu, preşedinte al Academiei Române în perioada 1990-1994. În calitate de lider al informaticii româneşti, a iniţiat construirea reţelei naţionale de centre teritoriale de calcul, introducerea informaticii în programa de învăţământ şi dezvoltarea industriei de software în ţara noastră.

A fost distins cu ordinul „Comandor al Legiunii de Onoare” (Franţa, 1971), cu Diploma „Meritul Academic” (1999) şi Ordinul „Steaua Romaniei”, în grad de comandor (2000).

1918 – A fost adoptată Declaraţia de la Iaşi a „Comitetului naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria”; se contesta monarhiei habsburgice dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Austro-Ungaria şi se cerea ca întreg teritoriul locuit de români să fie eliberat şi unit cu România.

1903 – A venit pe lume Ernest Thomas Sinton Walton, fizician irlandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1951, împreună cu John Cockcroft, pentru experimentele de fisionare a nucleului atomic efectuate la Universitatea Cambridge, la începutul anilor 1930. Walton este singurul irlandez care a câștigat un Premiu Nobel într-un domeniu științific.

1902 – S-a născut Petre Ţuţea, filosof, eseist, economist şi om politic. A fost supranumit un „Socrate roman” datorită preocupărilor filosofice şi rolului educativ pe care le-a asumat prin exemplul său personal în orice circumstanţe, chiar şi în închisoare. Din cauza persecuţiei a publicat foarte puţin înainte de 1989, însă imediat după prăbuşirea regimului comunist, scrierile şi interviurile sale au început să fie difuzate.

1898 – S-a născut Franz Altheim, istoric și filolog protestant german.

După terminarea studiilor universitare de istorie clasică, Franz Altheim a avut o intensă activitate academică. Și-a început-o în anii ’30 la universitatea din Frankfurt de Main, la secția de filologie clasică. În 1938 s-a mutat la Halle, unde în 1943 a devenit profesor universitar titular de catedră. În perioada regimului nazist, Franz Altheim a avut relații cu conducerea nazistă, a întreprins călătorii de cercetare finanțate de SS Ahnenerbe (Forschungsgemeinschaft Deutsches Ahnenerbe e. V.), o asociație de intelectuali germani pentru studiul originii germanilor pe criterii pseudoștiințifice și pentru demonstrarea superiorității „rasei ariene”. Asociația era susținută de Himmler. În 1944, Altheim a fost decorat de regimul nazist pentru „Merite de război – clasa II-a”.

Între 1948-1950, Altheim a fost profesor de istorie antică la universitatea din Halle. În 1949, s-a mutat în Berlinul de Vest, unde a predat la Universitatea Liberă (Freie Universität) din Berlin, în perioada 1950 – 1965, când s-a retras.

1892 – A încetat din viaţă poetul britanic Alfred Lord Tennyson, care a fost poetul laureat al statului în mare parte din domnia Reginei Victoria. Este al doilea cel mai citat autor în „Dicţionarul Oxford al citatelor”, după Shakespeare.

1887 – A venit pe lume Le Corbusier, arhitect francez de origine elveţiană. Pe numele real Charles Edouard Jenneret, acesta a fost unul dintre cei mai influenţi arhitecţi ai secolului XX, concentrându-se pe realizarea unor construcţii cu structuri funcţionale şi o estetică revoluţionară. A construit prima casă la vârsta de 18 ani, încurajat fiind de unul dintre profesorii săi. În 1908, a plecat la Paris unde a început sa lucreze cu Peter Behrens, care l-a învăţat despre procesele industriale şi design-ul maşinilor. S-a reîntors în ţara natală, dar a revenit în Franţa, iar în 1920 şi-a luat pseudonimul Le Corbusier. S-a implicat activ în artă, punând bazele curentului purist, a scris eseuri şi a proiectat clădiri cu diverse destinaţii.

1889 – Şi-a deschis porţile celebrul cabaret Moulin Rouge din Paris.

1880 – A decedat Benjamin Peirce, matematician și astronom american, cel care a avut o contribuție importantă în descoperirea planetei Neptun.

1863 – A intrat în funcţiune, la Londra, primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu o lungime de 6,3 km; tracţiunea era realizată cu o maşină cu aburi.

1828 – A văzut lumina zilei Alexander Mohailovici Butlerov, chimist rus, cunoscut ca fondator al teoriei structurii chimice, teorie ce stă la baza chimiei organice.

1768 – Începutul războiului ruso-turc, ce s-a sfârşit în 1774 prin semnarea tratatului de pace de la Kuciuk-Kainarji, iar Rusia a obţinut ieşire la Marea Neagră.

1711 – Nicolae Mavrocordat a fost numit de Poarta Otomană domn al Ţării Moldovei. Domnia sa a marcat începutul regimului fanariot în Moldova.

Nicolae Mavrocordat, grec fanariot, numit direct de către Poartă în scaunul domnesc al Moldovei, a început şirul de domnii fanariote în această ţară, după pierderea tronului de către Dimitrie Cantemir.

A fost fiul lui Alexandru Mavrocordat, supranumit „Exaporitul” (consilier secret), mare dragoman al Porţii, originar din insula Chios. „Exaporitul” a fost căsătorit cu Sultana, fata Casandrei, nepoata domnului Moldovei, Alexandru Iliaş, descendent din dinastia domnitoare a Muşatinilor (Bogdăneştilor).

Alexandru Mavrocordat a fost nu numai un iscusit diplomat, ci şi un distins om de cultură, cu studii la Padova şi Bologna. El a pus începutul celebrei biblioteci a Mavrocordaţilor, a scris opere de istorie, filosofie, teologie, retorică şi gramatică.

În perioadele decembrie 1715 – noiembrie 1716 şi martie 1719 – septembrie 1730, Nicolae Mavrocordat a fost domn în Muntenia. Prima sa domnie munteană a coincis cu războiul austro-turc din 1716-1718, în urma căruia Oltenia a fost anexată de către Habsburgi (retrocedată în 1739). La 50 de ani (14 septembrie 1730) N. Mavrocordat moare, fiind înmormântat la ctitoria sa, mănăstirea Văcăreşti.

1600 – A avut loc, la Florența, premiera operei Euridice, compusă de Jacopo Peri, cu prilejul nunții regelui Henric al IV-lea al Franţei cu Maria de Medici.

1595 – A început asediul localităţii Târgovişe din România. După două zile de bombardamente, localitatea a fost recucerită de forţele unite ale românilor din Muntenia, Moldova şi Transilvania, conduse de Mihai Viteazul, cărora li s-a alăturat şi un corp de oaste toscan.

1595 – Mihai Viteazul a silit oştirea otomană să se retragă, eliberând Târgoviştiul cu ajutorul primit din partea lui Sigismund Bathory, al arhiducelui Maximilian, al domnului Moldovei, Ştefan Răzvan, şi al marelui duce de Toscana.

1542 – A încetat din viaţă poetul englez Thomas Wyatt, creatorul sonetului în limba engleză. Niciuna din poeziile sale nu a fost publicată în timpul vieţii, prima carte cu versurile sale apărând la cincisprezece ani de la moarte.

1437 – A avut loc înţelegerea de la Apatin, dintre răsculaţii de la Bobâlna şi nobili, adeverită de Conventul de la Cluj Mănăştur, la 10 octombrie. O lună mai târziu răscoala a fost înfrântă.

1408 – Atestarea documentară a municipiului Iaşi, printr-un document emis de domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, la 6 octombrie 1408.

877 – A murit Carol „cel Pleșuv”, rege al Franciei Apusene (843-877) și împărat romano-german (875-877).

105 î.Hr. – În bătălia de la Arausio, tribul cimbrilor a produs o grea înfrângere armatei romane condusă de către Gnaeus Mallius Maximus.