16 octombrie 1978, cardinalul polonez Karol Wojtyla a devenit Papă sub numele de Ioan Paul al II-lea

2016: Pentru prima dată în istorie, China număra mai mulţi miliardari în dolari decât Statele Unite ale Americii

2015: La capătul a 6 ani de renovări, Muzeul Omului din Paris își redeschidea porțile

2002 – A fost deschisă noua Bibliotecă din Alexandria. În formă de disc înclinat (soare răsărind din ape), biblioteca, dispusă pe terase, este un „Paradis” al meselor de lectură şi al calculatoarelor.

Biblioteca din Alexandria se doreşte să fie „casa cărţilor lumii”, după cum a afirmat preşedintele instituţiei, Ismail Serageddin, şi prin bogata colecţie de manuscrise, şi prin arhiva Internet.

1999 – Organizaţia masonică Marea Lojă Naţională din România a anunţat, în cadrul celui al IX-lea Convent, desfăşurat la Bucureşti, reinstituirea în ţara noastră a Ritului York, după 50 de ani de absenţă.

1998 – Fostul dictator chilian, generalul Augusto Pinochet a fost arestat la Londra în baza unui mandat emis de un procuror din Spania, fiind acuzat de a fi ordonat asasinate în masă împotriva opozanţilor politici.

1997 – S-a desfăşurat, la Universitatea „Babeş- Bolyai” (Cluj), prima conferinţă naţională dedicată homosexualităţii: „Expressing Sexuality”.

1997 – Rămăşiţele pământeşti ale episcopului Ioan Inochentie Micu Klein, aduse în ţară la 2 august 1997, au fost reînhumate, potrivit dorinţei sale testamentare, în Catedrala Mitropolitană a Blajului, al cărei ctitor a fost.

1993 – România a devenit membru cu drepturi depline în mișcarea francofonă.

1991 – A decedat traducătorul şi eseistul Leon Leviţchi, cel mai mare shakespearolog român contemporan. Numele său este legat de ediţia „integrală”, în 11 volume, a pieselor lui W. Shakespeare, reluată în anii ’80 ca ediţie critică.

1978 – Cardinalul polonez Karol Wojtyla (foto, în centru) a devenit Papă sub numele de Ioan Paul al II-lea. A fost primul papă neitalian din 1523 şi cel de-al 266-lea papă.

Acesta avea 58 de ani în momentul în care a fost ales suveran pontif. Papa Ioan Paul al II-lea a avut unul dintre cele mai îndelungate pontificate din istoria catolicismului, aflându-se în fruntea Vaticanului vreme de 27 de ani. S-a născut în Wadowice, Polonia, pe data de 18 mai 1920. În 1938, acesta s-a înscris la Universitatea din Cracovia, iar în acea perioadă a început să frecventeze şi o şcoală de teatru. Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a dus la suspendarea cursurilor, astfel încât Karol Wojtyla s-a angajat ca să scape de deportare. În 1942, el a început cursurile unui seminar care funcţiona clandestin în Cracovia, tot în această perioadă a înfiinţat o trupă de teatru de amatori. După încheierea războiului, s-a înscris la facultatea de teologie şi a devenit preot pe 1 noiembrie 1946, iar doi ani mai târziu şi-a susţinut lucrarea de doctorat la Roma. S-a reîntors în ţara natală şi a fost preot în mai multe parohii, precum şi profesor universitar. În 4 1958, Papa Pius al XII-lea l-a numit episcop al Cracoviei, iar pe 13 ianuarie 1964, Papa Paul al VI-lea l-a făcut arhiepiscop. La trei ani după aceasta a devenit cardinal, ceea ce i-a permis să participe la întrunirile Consiliului de la Vatican. A fost numit în locul Papei Ioan Paul I, care a decedat la scurtă vreme după ce a fost ales. Din poziţia de suveran pontif, Ioan Paul al II-lea a reuşit să atragă un numar însemnat de persoane spre catolicism. A fost primul suveran pontif care a păşit într-o moschee, a fost primul care s-a deplasat în ţări majoritar ortodoxe, inclusiv în România. A fost numit „Papă călător” datorită numeroaselor sale drumuri efectuate de la un capăt la altul al lumii. A scris cinci cărţi şi chiar a înregistrat un album cu rugăciuni.

1946 – Inculpații condamnați la moarte în principalul proces de la Nürnberg au fost executați.

Între aceştia au fost : Hans Frank, avocat german, guvernator general al Poloniei ocupate, Wilhelm Frick, avocat german, ministru de interne în Germania Nazistă și protector al Protectoratului Boemiei și Moraviei, Alfred Jodl, general german, șeful Statului Major al Înaltului Comandament al Wehrmachtului,  Wilhelm Keitel, feldmareșal german din Al Doilea Război Mondial, Julius Streicher, politician german, fondatorul săptămânalului „Der Stürmer, principalul organ de propagandă antisemită nazistă din Al treilea Reich.

1945 – A fost creată Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu sediul la Roma.

1945 – S-au desfăşurat, la Bucuresti, lucrările primei conferinţe naţionale a Partidului Comunist Român. Gheorghe Gheorghiu a fost ales secretar general, iar Partidul Comunist din România şi-a schimbat denumirea în Partidul Comunist Român.

1935 – A încetat din viaţă actorul Constantin I. Nottara, actor, personalitate cu aură legendară a istoriei teatrului românesc (interpret, director de scenă, profesor de actorie).

10-16 octombrie 1923 – A avuta loc Conferinţa internaţională a reprezentanţilor organizaţiilor ţărăneşti la Moscova, la care s-a constituit Internaţionala Ţărănească (a activat până în anul 1933).

1918 – Împăratul Carol I de Habsburg a lansat un manifest intitulat „Către Popoarele mele credincioase”, care preconiza reorganizarea Austro-Ungariei într-o federaţie de şase state „independente”. Transilvania urma să rămână în continuare parte componentă a Ungariei.

1916 – A murit Constantin Radovici, actor român şi conducător al mai multor trupe teatrale, regizor şi autor dramatic. A jucat la Teatrele Naţionale din Craiova şi Bucureşti, în companiile „Davilla” şi „Mărioara Voiculescu”, la Schauspielhaus (Berlin) şi în numeroasele sale formaţiuni proprii. Printre rolurile sale se numără: Dragomir („Năpasta” de Caragiale), Primarul („Un duşman al poporului” de Ibsen), Samson („Samsom” de Bernstein), Actorul („Azilul de noapte” de Gorki) şi Kean („Kean” de Dumas).

1897 – A văzut lumina zilei Alexandru Proca, fizician și academician român care a elaborat teoria mezonică a forțelor nucleare și ecuațiile ce îi poartă numele, „ecuațiile Proca.

La București a fost elev și student la liceul „Gheorghe Lazăr” și la Școala Politehnică. Fiind atras de fizica teoretică, a plecat la Paris, unde a absolvit Facultatea de Științe de la Sorbonna, primind din mâna Mariei Curie diploma de licențiat în științe, care l-a și angajat ca cercetător la Institutul Radiumului (1925).

Pe Alexandru Proca l-a atras teoria cuantică și periodicitatea luminii, căreia i-a atribuit o structură discontinuă. Considera că lumina poate poseda particule elementare, fotoni, fără a înceta să fie coerentă, interpretare confirmată ulterior în dezvoltarea științei (Werner Heisenberg).

Anii 1933-1939 au fost cei mai importanți pentru cariera lui Alexandru Proca. Cercetările pe marginea ecuațiilor Maxwell l-au condus la descoperirea ecuațiilor Proca: „Ecuațiile, răspunzând la aceste condiții, au o formă care se apropie de cea a ecuațiilor lui Maxwell. Funcția de undă este vectorială, particulele reprezentate au un spin unitar și nu sunt, deci, electronii lui Dirac. Noi știm astăzi că aceștia sunt mezonii” (Alexandru Proca).

Alexandru Proca a fost fizicianul român cu cele mai substanțiale contribuții la dezvoltarea fizicii teoretice în secolul XX.

1890 – A venit pe lume Michael Collins, cel care a rămas în istorie pentru lupta pe care a dus-o pentru independenţa Irlandei; a fost lider al revoluţionarilor irlandezi, ministru de finanţe în guvernul Irlandei, director al serviciului de spionaj al IRA, membru al delegaţiei irlandeze în timpul negocierilor cu englezii, comandant al Armatei Naţionale Irlandeze.

1886 – A încetat din viaţă Gheorghe Polizu, medic, membru al Academiei Române, autorul primelor manuale medicale din România. A fost membru fondator al Societăţii Medicale Ştiinţifice din Bucureşti, decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti (1869-1880) , fondator al publicaţiilor medicale „Gazeta medicală” (1865) şi „România medicală” (1857).

1877 – S-a semnat, la Bucureşti, Convenţia româno-rusă, prin care se permitea armatelor ruse trecerea pe teritoriul României spre Balcani; în acelaşi timp, guvernul de la St. Petersburg se obliga să menţină şi să apere integritatea teritorială a ţării şi să respecte drepturile politice ale statului român.

1834 – Un puternic incediu a izbucnit la Westminster Palace, distrugând mare parte din clădirile complexului, printre care și cele ale Camerei Lorzilor și Camerei Comunelor. Reconstrucția a durat aproape 40 de ani.

1813 – Cea de a șasea coaliție a puterilor europene l-a atacat pe Napoleon în bătălia de la Leipzig, cea mai mare înfruntare din timpul războaielor napoleoniene, în care au fost implicați peste 500.000 de soldați.

1707 – A venit pe lume Albrecht von Haller, o personalitate de excepţie a medicinei sec. al XVIII-lea, în Europa. Medic, fiziolog, botanist şi om de litere elveţian, Albrecht von Haller a fost cel care a descris conceptul de excitabilitate. Este numit uneori întemeietorul neurologiei.

1598 – Poarta otomană a fost nevoită să încheie din nou pacea cu Mihai Viteazul, recunoscându-l ca domn al Ţării Româneşti, şi pe fiul său, Nicolae Pătraşcu, moştenitor al tronului.

1384 – Jadwiga a devenit regina Poloniei; a fost încoronată deşi era femeie.

Jadwiga a purtat titlul oficial de „rege”, ceea ce reflecta faptul că ea a fost suveran de dreptul ei şi nu doar o consoartă regală. A aparţinut Casei Capetiene d’Anjou, fiind fiica regelui Ludovic I al Ungariei şi al Elisabetei de Bosnia.

Jadwiga, Regina Poloniei, a domnit între 16 octombrie 1384 şi 17 iulie 1399, încoronată pe 16 octombrie 1384, în Catedrala Wawel din Cracovia. Este cunoscută în Polonia ca Jadwiga.