23 octombrie 1958, a avut loc decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Leonidovici Pasternak

2018: După mai multe amânări, China inaugura cel mai lung pod maritim din lume, construcție lungă de de 55 de kilometri

2018: La Londra, avea premiera filmul biografic Bohemian Rhapsody, cu Rami Malek în rolul legendarului Freddie Mercury

2018: Veche de 2.400 de ani, epava unei nave antice grecești era descoperită de arheologi pe fundul Mării Negre

2015: Uraganul Patricia lovea Mexicul, ucigând 13 persoane, pagubele materiale provocate de furtună depășind 280 de milioane de dolari americani

2014: O eclipsă parţială de Soare era vizibilă din estul Asiei, cea mai mare parte a Americii de Nord, plus teritorii din Pacific şi Atlantic

2011: Un cutremur cu magnitudine 7,2 zguduia Turcia, ucigând peste 500 de persoane

2006 – Romania desfiinta serviciul militar obligatoriu, dupa 138 de ani de obligativitate

Aceasta schimbare a fost posibila datorita unui amendament constitutional din 2003 care a permis Parlamentului sa faca serviciul militar optional. Parlamentul roman a votat pentru eliminarea serviciului obligatoriu, in octombrie 2005. Armata romana a luat fiinta dupa Unirea Principatelor. La 12/24 noiembrie 1859, Prin Inaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, era infiintat Statul Major General. Amplele masuri intreprinse de “domnul unirii”, Al.I. Cuza, pentru unificarea si intarirea armatei au fost continuate si dupa 1866, odata cu proclamarea ca domnitor a lui Carol de Hohenzolern. Prima Lege pentru organizarea puterii armate a venit, insa, mai tarziu, la 23 iunie 1868, cand serviciul militar devenea obligatoriu in Romania, exceptie facand doar strainii. Potrivit legii din 11/23 iunie 1868, structura militara a tarii cuprindea 5 elemente: armata permanenta cu rezerva ei, corpurile dorobantilor si granicerilor, militiile, garda oraseneasca, si gloatele. O alta lege referitoare la recrutarile pentru armata, adoptata la 5 martie 1876, va stabili ca toti locuitorii tarii trebuie sa efectueze serviciul militar, cu exceptia celor care sunt cetateni ai altui stat.

2002 – Un grup de 40 de ceceni a luat ostatici câteva sute de persoane aflate într-o sală de teatru. Acţiunea a fost condusă de Movsar Baraev, nepotul unuia dintre liderii militari ai separatiştilor, Arbi Baraev, ucis în 2001, într-o ambuscadă organizată de trupele ruse. Rezultatul conflictului ruso-cecen: 129 de morţi.

2002 – A intrat în vigoare legea care aproba euthanasia, Belgia fiind a doua ţară din lume, după Olanda, care a legalizat euthanasia.

2002 – A murit Dan Costescu, unul dintre fondatorii celui mai citit ziar din exilul românesc, „Lumea Liberă Românească”. În ţară a lucrat ca redactor la „Radio România”. În 1962 a fost arestat şi condamnat ca deţinut politic, până în 1964. Refuzând dictatura, a părăsit România, în 1984, şi a colaborat cu publicaţiile newyorkeze „Universul”, „Micromagazin” şi „Lumea liberă”.

2001 – A decedat Ken Aston, arbitrul de fotbal, inventatorul cartonaşelor galbene şi roşii în fotbal. Cartonaşele au fost folosite în premieră la Mondialul din 1970, când Ken Aston era preşedintele Comisiei de Arbitri. Acelaşi Aston a mai introdus echipamentul negru pentru arbitri şi al patrulea oficial în teren, şi a colorat steguleţele asistenţilor în roşu şi galben, pentru a fi vizibile.

1998 – A avut loc prima naţionalizare a unei bănci din Japonia de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

1980 – S-a declanşat primul război din Golf, conflict care a durat până în anul 1988, timp în care au murit peste un milion de oameni; pagubele materiale au fost estimate la 400 de miliarde de dolari, iar problema prizonierilor de război nu este încă rezolvată.

1983 – S-a desfăşurat Războiul civil libanez : Cazărmile de la Beirut ale puşcaşilor marini americani au fost  lovite de un camion încărcat cu explozibili, în deflagraţie fiind omorâţi 241 de militari. În aceeaşi dimineaţă a fost atacată şi o cazarmă franceză, înregistrându-se 58 de soldaţi ucişi.

1958 – Au fost creaţi strumfii (adorabilii spiriduşi albaştri) de desenatorul belgian Pierre Culliford Peyo.

1958 – A avut loc decernarea Premiului Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Leonidovici Pasternak (n. 1890 – m. 1960) pentru romanul „Doctor Jivago”, devenit bestseller în Europa Occidentală, dar nepublicat în ţara de origine.

1956 – Mii de unguri au protestat asupra influenţei şi ocupaţiei sovietice în ţara lor, începând „Revoluţia ungară din 1956”.

1940 – Adolf Hitler s-a întâlnit cu Francisco Franco în Hendaye, Franţa, să-l convingă pe acesta să intre în Al Doilea Război Mondial de partea Puterilor Axei.

1933 – A apărut săptămânal, la Bucureşti, publicaţia legală Buletinul de acţiune împotriva fascismului (până la 28 ianuarie 1934), organ al „Comitetului Naţional Antifascist”.

1929 – Bursa din New York a înregistrat o cădere care a provocat un lanţ de sinucideri în rândul americanilor.

1916 – Primul Război Mondial: A început bătălia de la Târgu Jiu, în care a căzut la datorie generalul român Ion Dragalina. Aici s-a remarcat pentru prima oară legendara Ecaterina Teodoroiu, supranumită „Eroina de la Jiu”.

1915 – 25.000 de femei au mărşăluit prin New York, solicitând astfel autorităţilor dreptul de a vota.

1911 – Pentru prima oară un avion a fost folosit în război: un avion italian a decolat din Libia pentru a survola liniiele inamice în războiul turco-italian.

1906 – A încetat din viaţă Paul Cézanne, pictor francez, considerat în prezent cel mai mare înnoitor al picturii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor și directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, faza cézanniană. Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanță evoluția artei moderne, al cărei limbaj o revoluționează în direcția unor experiențe neașteptate.

Pictura lui Cézanne a avut un uriaș impact asupra artei secolului al XX-lea, incluzând și arta abstractă. Chiar din timpul vieții sale, contemporanii au încercat să-i fructifice experiența. Matisse spunea următoarele: „Cézanne este maestrul nostru, al tuturor”.

1877 – S-a stins din viaţă Alexandru Papiu-Ilarian, om politic, jurist, istoric şi filolog, membru fondator al Societăţii Academice Române, militant pentru Unirea Principatelor şi susţinător al reformelor lui Cuza („Istoria românilor din Dacia Superioară”, „Tezaur de monumente istorice pentru România”).

1864 – A avut loc Războiul Civil American – Bătălia de la Westport: forţele americane, conduse de generalul Samuel R. Curtis, au înfrânt forţele confederate conduse de generalul Sterling Price.

1864 – La Universitatea de Arte „George Enescu” s-a aprobat Regulamentul pentru Şcoalele naţionale de Arte Frumoase, secţiile: pictură, sculptură, gravură, arhitectură şi arta grădinilor, revizuit ulterior în 1869 şi 1883. Este singura universitate din ţara noastră care reuneşte sub aceeaşi cupolă Muzica, Artele plastice şi Teatrul.

1861 – S-a înfiinţat, la Sibiu, Asociaţiunea Transilvania pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român (Astra), cu rol însemnat în viaţa culturală şi în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania. Primul preşedinte al Astrei a fost Andrei Şaguna, vicepreşedinte Timotei Cipariu şi secretar George Bariţiu.

1814 – S-a efectuat prima operaţie plastică din istorie (Anglia).

1812 – A avut loc o conspiraţie împotriva lui Napoleon. Generalul Claude François de Malet a răspândit vestea morţii împăratului şi s-a declarat comandant al Parisului, însă a fost executat pe 29 octombrie.

425 – Valentinian al III-lea a fost proclamat împărat la vârsta de doar șase ani.

Flavius Placidius Valentinianus, cunoscut ca Valentinian III a fost împărat al Imperiului Roman de Apus (424-455).

Născut la Ravenna, a fost fiul lui Constanțiu III și a Gallei Placidia, – fiica împăratului Teodosiu I și nepoata împăratului Valentinian I. A fost numit caesar pe 23 octombrie 424 în Constantinopol, apoi proclamat împărat la 23 octombrie 425.

Valentinian a fost impus pe tron de trupele vărului său Teodosiu II, suveranul Imperiului Roman de Răsărit. Minor, regența a fost exercitată de mama sa, puterea reală aparținând însă generalilor Felix, Bonifatius, Aetius. În timpul domniei sale, criza statului s-a agravat, Africa de Nord, Britannia, Pannonia s-au desprins de sub autoritatea imperiului. Pe Câmpiile Catalaunice (451), într-una dintre cele mai mari bătălii ale antichității, armata romană comandată de Aetius, cu contingente vizigote, france, burgunde, alane, a obținut o ultimă victorie, forțând retragerea lui Attila și a aliaților săi din Gallia. La 6 luni după ce l-a ucis cu mâna sa pe Aetius, Valentinian a fost, la rândul său, asasinat de un partizan al acestuia (martie 455). Cu el s-a sfârșit dinastia teodosiană.

42 î.Hr. – Brutus s-a sinucis în urma înfrângerii în bătălia de la Philippi. Politicianul roman a beneficiat de o educaţie aleasă la Atena şi a fost prieten cu Cicero, care i-a dedicat o parte din lucrările sale. Marcus Iunius Brutus a fost printre cei care au conspirat împotriva lui Caesar. El a pus la cale complotul, care s-a încheiat cu asasinarea lui Caesar pe 15 martie 44 î.Hr., împreună cu Cassius Longinus, ambii dorind instaurarea republicii. Moartea dictatorului roman a dus la izbucnirea luptei pentru putere, iar Brutus a mers în Peninsula Balcanică, unde a format o puternică armată care să îl ajute să dobândească conducerea statului roman. Pentru un timp a deţinut autoritatea excepţională (imperium maius) peste Balcani şi Orient, însă în toamna anului 42 î.Hr. a fost declarat duşman al statului, alături de Cassius Longinus. Cei doi au traversat Hellespontul înaintând în Macedonia, în fruntea unei armate puternice, dar au fost înfrânţi de M. Antonius şi C. Octavianus. Eşecul l-a împins pe Brutus la sinucidere, moartea sa transformându-l într-un simbol al luptei împotriva tiraniei.