27 octombrie 1938, la Târgu-Jiu a fost inaugurat ansamblul monumental conceput de Constantin Brâncuşi în cinstea ostaşilor români căzuţi în bătălia de la Jiu
2017: Autorităţile separatiste de la Barcelona proclamau independenţa regiunii Catalonia, în ciuda opoziţiei manifestate de Madrid
2016: Guinness World Records omologa recordul mondial de 561 de sărituri cu bicicleta pe o roată, stabilit în 23 aprilie de ciclistul covăsnean Orban Barra Gabor
2016: Un studiu internaţional concluziona că populaţiile de animale sălbatice din cadrul faunei globale de pe Terra au scăzut cu 58% din 1970 şi până în prezent
2014: Anghel Iordănescu revenea la cârma naţionalei de fotbal a României, mandatul său încheindu-se în 2016
2005 – La Paris au început revolte de stradă, după moartea a doi adolescenţi musulmani.
2004 – A avut loc un cutremur în Vrancea, de 6 grade pe scara Richter şi o intensitate în zona epicentrală de 7 grade pe scara Mercalli. Nu s-au înregistrat victime sau pagube materiale.
1998 – Gerhard Schröder a fost ales pentru prima dată Cancelarul Germaniei.
1995 – Letonia a depus cerere pentru aderarea la Uniunea Europeană.
1982 – China a declarat că numarul populaţiei sale a depăşit 1 miliard de persoane.
1971 – Republica Democrată Congo a fost redenumită Zair.
1966 – Organizaţia Naţiunilor Unite a retras mandatul Republicii Africa de Sud asupra Namibiei.
1961 – Mauritania şi Mongolia au devenit memebre ale Organizaţiei Naţiunile Unite.
1947 – Marele Ducat de Luxemburg a devenit membrul Organizaţiei Naţiunile Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură.
1945 – A fost arestat industriaşul german Ferdinand Porsche.
După victoria Aliaţilor în Al Doilea Război Mondial, Ferdinand Porsche, ca şi alţi industriaşi germani, dar şi de alte naţionalităţi care au contribuit la efortul de război al Germaniei naziste, a fost cercetat pentru crime de război şi arestat în această zi de oficialii armatei SUA şi a fost trimis în Franţ,a unde a stat timp de doi ani.
În acest timp, Aliaţii au aprobat continuarea programului Volkswagen, iar acesta a devenit cea mai de succes companie producătoare de automobile.
După eliberarea sa, Ferdinand Porsche e revenit la pasiunea sa pentru automobile şi a realizat în anul 1948 modelul Porsche 356, împreună cu fiul său Ferry Porsche.
1938 – Americanul Du Pont a anunţat denumirea primei fibre sintentice, nylon.
1938 – La Târgu-Jiu a fost inaugurat ansamblul monumental conceput de Constantin Brâncuşi în cinstea ostaşilor români căzuţi în bătălia de la Jiu, cuprinzând capodopere ale artei moderne: „Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului”, “Coloana fără sfârşit”. Propunerea de a ridica acest ansamblu i-a fost adresată marelui sculptor în 1935, când Liga naţională a femeilor din judeţul Gorj, prezidată de Aretia G.Tătărăscu, i-a solicitat să înalţe la Târgu Jiu o „Coloană” în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. Brâncuşi a acceptat propunerea şi spre sfârşitul anului s-a întors de la Paris, ocazie cu care a deschis prima sa expoziţie personală în ţara natală. Un an mai târziu i-a prezentat Aretiei planurile pentru monumentul cerut. În 1937, aflat la Târgu Jiu, a început să lucreze la definitivarea „Coloanei fără sfârşit” şi a mers în carierele de la Pietroasa, Banpoţoc, Baciu şi Ruşchiţa ca să aleagă piatra pentru „Poarta Sărutului”. După ce materialul a fost ales, în septembrie s-a apucat de finalizarea ansamblului, iar în noiembrie arhitectul peisagist Frederic Rebhuhn a reamenajat grădina publică a oraşului pentru amplasarea monumentelor. Astfel, a fost trasată aleea care leagă „Masa Tăcerii” de „Poarta Sărutului” în prelungirea „Căii eroilor” şi a fostului „Târg al fânului”, unde a fost ridicată „Coloana fără sfârşit”. Ceremonia de inaugurare a ansamblului sculptural din Târgu Jiu a avut loc în prezenţa lui Brâncuşi, slujba solemnă fiind oficiată de 16 preoţi.
1934 – A început marșul de 100.000 comuniști sub conducerea lui Mao Zedong și Zhou Enlai prin China (Marșul cel Lung). Marșul cel Lung a fost o retragere militară masivă a armatei comuniste chineze, precursoarea Armatei Populare de Eliberare, mișcare strategică înfăptuită pentru a evita anihilarea totală în lupta cu forțele Kuomintangului. Armata Republicii Sovietice Chineze era pe punctul de a fi definitiv distrusă în provincia Jiangxi de armatele conduse de Chiang Kai-Shek. Comuniștii au scăpat din încercuire și s-au retras către nord într-un marș de aproximativ 8.000 km și 370 de zile.
1918 – Regele Ferdinand I a trimis mesaje preşedintelui Franţei, Raymond Poincare, şi primului ministru, George Clemenceau, în care şi-a exprimat „ataşamentul ferm” al poporului român la cauza comună şi dorinţa sa de a acţiona pentru înfăptuirea „idealului naţional”.
1916 – Revista americană Variete a folosit pentru prima oară cuvântul jazz scriind despre ansamblurile de jazz din Chicago.
1913 – A venit pe lume Otto Wichterle, inventatorul lentilelor de contact, fost preşedinte al Academiei de Ştiinţă cehoslovace şi preşedinte onorific al Academiei Cehe.
1904 – A fost deschisă prima linie de metrou din New York. Primarul metropolei americane, George McClellan, a inaugurat linia de metrou, călătorind cu prima garnitură de tren care a plecat din staţia City Hall. La câteva ore după aceast moment, metroul a fost deschis publicului, peste 100.000 de oameni înghesuindu-se să urce în tren.
1902 – S-a născut arhitectul Ştefan Balş – Lupu, membru de onoare al Academiei Române; cel care, la comanda Patriarhiei române şi a Mitropoliei Moldovei, a desfăşurat o amplă acţiune de refacere şi restaurare a unor edificii de cult şi a unor monumente istorice; a scris singur sau în colaborare mai multe monografii: „Mănăstirea Moldoviţa”, „Mănăstirea Humor”, „Mănăstirea Neamţ”.
1873 – Joseph F. Glidden, un fermier american, a inventat sârma ghimpată.
1872 – A avut loc încheierea Convenţiei româno-austro-ungare pentru joncţiunea liniilor ferate austro-ungare şi române, care a avut loc la Bucureşti.
1858 – A văzut lumina zilei Theodore Roosevelt, om politic american, republican, cel de-al 26-lea preşedinte al S.U.A (1901-1909), laureat al Premiului Nobel pentru pace (1906), adept al unei politici externe dure şi al expansiunii nord-americane în America Latină. A trimis trupe în Republica Dominicană (1905) şi Cuba (1906).
1810 – Statele Unite ale Americii au anexat fosta colonie spaniolă Florida de Vest.
West Florida a fost o regiune situată pe țărmul nordic al Golfului Mexic, care a suferit mai multe schimbări ale granițelor sale, respectiv mai multe suveranități de-a lungul istoriei sale. Diferite părți ale suprafeței sale au fost deținute de Franța, Spania, Marea Britanie și efemera Republic of West Florida. În final, Statele Unite au preluat controlul total al întregii regiuni, care, astăzi, este divizată între statele Louisiana, Mississippi, Alabama și Florida (considerate de la vest la est).
În cadrul tratatului secret cunoscut ca Tratatul de la San Ildefonso din 1800, Spania a returnat Franței Colonia Louisiana, dar granițele acestei returnări nu fuseseră precizate. După ce Franța a vândut Louisiana Statelor Unite prin actul cunoscut ca Louisiana Purchase, în 1803, a izbucnit o altă dispută privind delimitările teritoriale. Statele Unite și Spania au purtat negocieri lungi, dar infructuoase în legătură cu statutul regiunii West Florida. Între timp, coloniștii americani s-au stabilit pe acest teritoriu opunându-se guvernării spaniole. Coloniștii britanici care rămăseseră s-au opus de asemenea guvernării spaniole. În final, cele două grupuri de vorbitori ai englezei au ajuns să organizeze o rebeliune în anul 1810 soldată cu crearea, pentru exact 90 de zile, a unui stat independent nerecunoscut de nici o altă țară, Republic of West Florida.
Constituția Republicii West Florida a fost scrisă pe baza Constituției Statelor Unite ale Americii.
West Florida au fost anexată Statelor Unite în urma proclamației președintelui american James Madison, care a pretins că regiunea intra sub incidența tratatului de achiziție a Louisianei, iar William C.C. Claiborne, care fusese trimis personal de Madison pentru a prelua teritoriul în favoarea Statelor Unite, a respins categoric legitimitatea guvernului Floridei de Vest.
1782 – A venit pe lume Niccolò Paganini, compozitor şi violonist italian, inovator al tehnicii violonistice. Înainte de a deveni un virtuoz, aflat permanent în turnee, Paganini a fost angajat ca violonist la proaspăt înființata „Orchestră Națională” din Lucca. Din cauza dificultăților materiale prin care trecea orașul, orchestra a fost desființată la scurt timp. În 1805, Napoleon i-a atribuit principatul Lucca surorii sale, Elisa Bacchiocchi, care, în 1806 l-a invitat pe Paganini să se angajeze în orchestra de cameră a Curții, ca al doilea violonist. După ce și această orchestră a fost desființată, Paganini a devenit membru al cvartetului de coarde al familiei ducale și a început să-i dea lecții de muzică tânărului prinț și să dirijeze spectacole de operă. În 1809, invocând motive personale, Paganini a părăsit activitățile din Lucca și a început o viață de turnee.
Pentru promovarea activității concertistice a violoniștilor debutanți, începând din 1954, la Genova are loc la Teatrul Carlo Felice în lunile septembrie și octombrie Premiul Paganini sau Concursul internațional de vioară „Niccolò Paganini”. După primele 49 de ediții anuale, începând cu 2002, concursul se ține la fiecare doi ani. De o dificultate remarcabilă, concursul constă din trei faze: faza preliminară, faza semifinală și faza finală. Pentru primele două, accesul în sală este liber și pot fi ascultate diverse bucăți solistice pentru vioară, cu acompaniament de pian. Faza a treia are loc cu acompaniament de orchestră. Cei șase finaliști sunt premiați, iar în data de 12 octombrie câștigătorul are onoarea de a cânta cu faimoasa vioară a lui Paganini: Il Cannone.
1687 – A fost semnat Tratatul de la Blaj, prin care Imperiul Habsburgic obliga 12 oraşe transilvănene să primească la iernat trupele imperiale. Începutul penetraţiei austriece în Transilvania. Au urmat numeroase conflicte militare între armata habsburgică şi locuitorii celor 12 cetăţi. După retragerea suzeranității turcești din Transivania (1699) și Banat (1718), aceasta nu a însemnat eliberarea provinciilor românești, ci intrarea lor sub o nouă stăpanire, habsburgică. Pentru români, cum scria istoricul secui Mihai Csery, s-a schimbat „jugul de lemn otoman cu un altul de fier, austriac”.
1505 – A încetat din viaţă Ivan al III-lea, mare cneaz al Moscovei (1462-1509), unificator al cnezatelor şi oraşelor ruseşti din jurul Moscovei (Iaroslavl în 1463, Rostov, 1474, Novgorod în 1478, Tver în 1485). A înlăturat suzeranitatea mongolo-tătară (1480), a stabilit relaţii diplomatice cu state din Europa şi Asia.
1492 – În scrisoarea adresată de hanul tătarilor din Crimeea, Mengli-Ghirei, lui Ivan al Moscovei i s-a arătat că prin tratatul ruso-tătar, Moldova era pusă la adăpost de incursiunile tătarilor.
1492 – Cristofor Columb a descoperit Cuba în prima sa expediție pentru descoperirea drumului înspre India, fascinanta țară a mirodeniilor și pietrelor prețioase. N-a găsit acel drum, dar a descoperit „Lumea Nouă”.
1439 – A decedat Albert de Habsburg, regele Poloniei, iar Iancu de Hunedoara a impus în dietă alegerea (1440) ca rege a lui Vladislav, regele Poloniei, care a domnit până la 1444.
1430 – A muritVitautas cel mare ( Vitautas Vitovt), marele voievod lituanian, cumnatul domnitorului Ţării Moldovei Alexandru cel Bun (Alexandru cel Bun a fost căsătorit cu Rimgaila, sora lui Vitautas Vitovt).
A fost unul dintre cei mai renumiţi conducători ai Lituaniei medievale. Vytautas a domnit între anii 1392-1430.
În Lituania, Vytautas este venerat ca erou naţional de lituanieni şi a fost o figură importantă în timpul procesului de renaştere naţională din secolul al 19-lea. Vytautas este cel mai răspândit nume de bărbat în Lituania.
1275 – Contele Floris al V-lea de Olanda și Zeelanda a emis un act prin care a scutit de dări locuitorii orașului Amsterdam care construiseră un pod și un baraj peste râul Amstel, aceasta fiind prima atestare documentară a numelui așezării.
312 – Împăratul Constantin cel Mare a avut celebra viziune a Crucii. După istoricii creștini, Eusebiu de Cezareea și Lactantiu, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o Cruce luminoasă, deasupra soarelui cu inscripția: in hoc signo vinces, care are sensul „cu acest semn vei învinge”. Constantin I a adoptat această frază din greacă, “εν τούτῳ νίκα”, ca deviză după viziunea pe care a avut-o înainte de bătălia de la Podul Milvian împotriva lui Maxentius. Noaptea i s-a arătat în timpul somnului Iisus Hristos, cu semnul crucii pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaților, ca să le servească drept semn protector în lupte.
A confecționat un steag după modelul arătat în vis, cu monograma creștină, steag numit „labarum”. Victoria a fost câștigată, spune istoricul Lactanțiu, cu ajutorul lui Dumnezeu, deoarece Constantin, nu avea decât 20.000 de soldați, iar Maxentius 150.000 de soldați.
Constantin a povestit mai târziu lui Eusebiu, cu jurământ, că semnele care i s-au arătat l-au încredințat de puterea lui Hristos și l-au făcut să treacă de partea creștinilor.
97 – La vârsta de 44 de ani, Traian a fost adoptat de împăratul roman Nerva și asociat la domnie, iar în anul 98 a devenit împărat, fiind primul suveran născut în afara peninsulei italice.