18 noiembrie 1926, George Bernard Shaw a refuzat să accepte banii pentru Premiul Nobel

0 1.091

2021Garbine Muguruza devenea prima jucătoare spaniolă care câştiga Turneul Campioanelor, competiţia de final de sezon din circuitul profesionist feminin de tenis (WTA)

2021Horia Tecău punea capăt carierei de jucător profesionist de tenis

2019: O partitură originală a lui W.A. Mozart era adjudecată la licitație pentru 372.500 de euro

2006: Elevii Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza intrau în Cartea Recordurilor, reuşind să picteze o pânză de 3.464 metri lungime

1978 – România a intrat, ca membru deplin, în Biroul „Grupului celor 77” din cadrul UNESCO.

1978 – A avut loc cea mai mare sinucidere colectivă din timpurile moderne, în colonia de la Jonestown din Guyana (America de Sud), 913 de adepţi ai sectei „Templul popoarelor”, dintre care 276 de copii, luându-şi viaţa.

Cel care i-a îndemnat pe sectanţi să recurgă la fatalul gest a fost liderul spiritual al acestora, Jim Jones, care a întemeiat secta în 1956, în Statele Unite. Majoritatea adepţilor a consumat o băutură cu cianură şi sedative, iar cei care au refuzat au fost împuşcaţi din ordinul lui Jones, iar trupurile neînsufleţite ale oamenilor erau împrăştiate în întreaga colonie.

Sinuciderea colectivă a survenit la scurtă vreme după ce congresmanul american Leo Ryan a fost ucis în timp ce încerca să afle ce se ascunde în spatele gardurilor coloniei întemeiate de liderul „Templul poparelor”.

Congresmanul a primit informaţii despre violenţele ordonate de Jones împotriva adepţilor săi, astfel încât s-a deplasat în Guyana împreună cu o echipă de jurnalişti pentru o anchetă la faţa locului. Ryan a ajuns în Jonestown pe 17 noiembrie şi i-a intervievat pe câţiva dintre sectanţi în legătură cu viaţa în colonie. Pe când dorea să părăsească zona, politicianul a fost prima dată atacat cu un cuţit şi apoi împuşcat de o gardă de corp a liderului spiritual.

Ştiind că acest incident va avea repercusiuni grave, Jones le-a ordonat adepţilor săi să îşi curme viaţa, chiar el servindu-le „cocktail-ul” mortal. Jones s-a sinucis şi el, trăgându-şi un glonţ în cap. Forţele de ordine au fost alertate de unul dintre membrii sectei care a reuşit să evadeze din colonie în timpul ritualului, acestea intrând în Jonestowan a doua zi după sinuciderea colectivă. Imaginile de la faţa locului au şocat lumea întreagă, corpurile celor peste 900 de oameni fiind căzute unul lângă celălat în jurul celui care le-a fost lider. Mai puţin de 12 persoane au reuşit să scape din iadul creat de întemeietorul „Templului popoarelor”.

Jim Jones s-a făcut remarcat în anii’ 50, când a înfiinţat secta care propovăduia egalitatea raselor, fapt ce a atras o mulţime de americani de culoare. Numărul adepţilor a crescut de la an la an, Jones folosindu-se de charisma sa şi de diverse tertipuri, inclusiv false vindecări miraculoase. Secta a fost obiectul unei anchete în anii ’70, Jones fiind acuzat de evaziune fiscală, dar şi de abuzuri fizice şi psihice asupra membrilor. Din cauza acestor acuze, Jones a decis să se retragă, iar, în 1978, a pus bazele coloniei agricole în jungla din Guyana, un loc ferit de ochii autorităţilor şi presei.

1963 – Primul telefon cu taste a fost introdus în circuitul comercial din SUA.

1940 – A încetat din viaţă, în urma unui atac de cord, Ion Inculeţ, om politic român din Basarabia. În calitate de preşedinte al Sfatului Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti, a desfăşurat o intensă activitate pentru unirea Basarabiei cu România,  care a avut loc în ziua de 27.03.1918.

A fost ministru în guvernele României şi membru titular (din 1918) al Academiei Române.

1928 – Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, şi-a facut (pentru prima oară) aparitia la „Colony Theatre” din New York, în filmul intitulat „Steamboat Willie”.

1926 – George Bernard Shaw a refuzat să accepte banii pentru Premiul Nobel, spunând: „Pot să-l iert pe Alfred Nobel pentru că a inventat dinamita, dar numai o persoană diabolică a putut să inventeze Premiul Nobel”.

George Bernard Shaw a fost un scriitor irlandez, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1925, considerat de unii critici ca unul din cei mai importanți dramaturgi de limbă engleză de la William Shakespeare. Shaw s-a făcut cunoscut atât ca autor de piese de teatru, cât și în calitate de critic de artă și publicist politic.

În majoritatea pieselor lui, problema este pusă și rezolvată nu prin acțiune, ci prin replicile spirituale ale personajelor, care vorbesc deschis despre diferite aspecte din viața societății. Procedeul preferat al scriitorului este paradoxul. Sub masca unui bufon, el caută astfel să expună publicului adevăruri amare, îmbrăcându-le în forma unor paradoxuri pline de haz.

1922 – A decedat Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust, romancier, eseist și critic francez, cunoscut mai ales datorită romanului În căutarea timpului pierdut, operă monumentală de ficțiune a secolului XX.

Proust a tratat timpul ca fiind atât un element distrugător, cât și un element pozitiv, a cărui esență poate fi descoperită numai de memoria intuitivă. Scurgerea timpului este explicată în lumina teoriilor filosofului francez Henri Bergson, pe care Proust îl admira și cu care se înrudea. Reîntoarcerile în timp erau produse de contactul cu o madlenă, un obiect care declanșa un flash-back instantaneu.

Timpul este într-o scurgere constantă, momentele din trecut și din prezent având o realitate egală. Proust a explorat de asemenea culmile psihicului uman, acțiunile subconștientului, și iraționalitatea comportamentului uman, în special în contact cu dragostea.

Opera lui, tradusă în multe limbi, i-a asigurat reputația în lume, și metoda lui de a scrie a avut o puternică influență în literatura secolului XX.

1918 – Regele Ferdinand I şi-a făcut intrarea solemnă în Capitală, călare, în fruntea armatei române şi a detaşamentelor franceze şi engleze, a străbătut Bucureştiul de la Mogoşoaia până la Statuia lui Mihai Viteazul (Universitate), unde a primit defilarea trupelor.

1883 – Orarul căilor ferate americane a fost standardizat, fixându-se un singur fus orar pe întreg teritoriul Statelor Unite.

1874 – România a aderat la Convenţia internaţională pentru înbunătăţirea soartei militarilor răniţi din armatele în campanie (Crucea Roşie), încheiată la 10/22 august 1864, la Geneva.

1870 – A avut loc prima comunicare oficială prin poştă, cu porumbei, între oraşele Tour şi Paris.

1864 – A fost discutată şi aprobată în Consiliul oraşului, noua stemă a Capitalei, având ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, desemnat patronul oraşului.

La data de 7 decembrie a aceluiaşi an, prin decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, stema a fost oficial adoptată.

Numai că echipa de specialişti în heraldică a comis o eroare, astfel că sfântul care apare în stema valabilă şi în zilele noastre este Sfântul Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, cel care este prăznuit pe 26 octombrie, cu o zi înaintea Sfântului Dimitrie cel Nou, adevăratul protector al Bucureştilor, care este serbat pe data de 27 octombrie şi are moaştele în Catedrala patriarhală.

Deci, dintr-o confuzie, sfântul din stema Capitalei este purtător de suliţă, şi nu cu Psaltirea în braţe. Stema a fost schimbată în vremea comunismului, pentru a nu apărea în ea elemente religioase, dar după Revoluţie a fost readoptată în varianta iniţială, deci tot cu Mucenicul Dimitrie.

1860 – A avut loc Conferinţa naţională a funcţionarilor politici români din Banat, unde s-a adoptat o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului.

1840 – S-a înfiinţat, la Sibiu, Transilvania, prima asociaţie a meşteşugarilor (Uniunea meseriaşilor), fiind urmată de asociaţii asemănătoare la Braşov (1841), Bistriţa, Mediaş (1844) şi Sighişoara (1847), având drept scop sprijinirea meşteşugarilor pentru a se putea adapta la cerinţele moderne şi ale producţiei industriale.

1820 – Comandantul american Nathaniel Palmer a descoperit Antartica.

1302 – Prin bula papală Unam Sanctam, Papa Bonifaciu al VIII-lea a proclamat supremaţia spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice.

401 – Vizigoţii, conduşi de regele Alaric I, au traversat Alpii şi au invadat nordul Italiei.

Alaric (Alarich) s-a născut în Insula Peuce (denumirea antică a Deltei Dunării) în anul 370. A devenit rege al vizigoților între 395–410 și primul conducător germanic care a cucerit Roma. A fost convins de Wulfila („Micul Lup”, traducătorul Bibliei în limba goților) să se convertească la creștinism, împreună cu toate triburile vizigote.

După moartea împăratului Theodosius (395) şi a împărțirii imperiului între cei doi fii ai acestuia, Honorius și Arcadius, Alaric a jefuit regiuni întregi ale zonei orientale.

În anul 396, Arcadius i-a oferit postul de guvernator al Iliriei, însă Alaric a refuzat, iar în anul 401, a invadat partea de nord a Italiei.

326 – A fost consacrată vechea Bazilică San Pietro de la Roma.

În anul 319, îm­păratul Constantin a început con­strucţia unei bazilici pe locul mor­mântului Sfântului Petru. Biserica a rezistat peste 1000 de ani, până când a ajuns în pragul prăbuşirii. Reconstrucţia ei a început în 1452, dar a fost abandonată din lipsă de fonduri.

În 1506, Papa Iuliu al II-lea l-a însărcinat pe arhitectul Bramante să dărâme structura existentă şi să construiască în loc o bazilică grandioasă. Noua biserică a fost terminată şi consacrată de-abia în anul 1626.

Planul iniţial al fundaţiei fusese schimbat de la o cruce greacă la una latină, creând astfel o navă mai lungă. Din vechea biserică au fost salvate uşile de bronz, din secolul XV, lucrate de Filarete.

Leave A Reply

Your email address will not be published.