2017: Diamantul “Pink Promise”, o nestemată de 14,93 carate, era vândut la licitaţie cu peste 32 de milioane de dolari
2016: Teatrul Odeon din București sărbătorea 70 de ani de la înfiinţare
2015: După Ungaria, Macedonia începea să construiască un gard metalic la frontiera de sud cu Grecia în calea valului de migranți
1994 – Norvegienii au respins aderarea ţării la Uniunea Europeană, printr-un referendum.
1989 – Cancelarul vest–german, Helmut Kohl, a prezentat, în Bundestag, un plan structurat în trei etape, în care erau analizate perspectivele unificării Germaniei; la 8.12.1989, la Strassbourg, cancelarul vest–german s-a pronunţat pentru demararea procesului de uniune economică şi monetară a celor două Germanii.
1954 – A murit Enrico Fermi, fizician italian, membru de onoare străin al Academiei Române.
A realizat prima reacţie nucleară în lanţ controlată şi a efectuat primele cercetări în domeniul fisiunii nucleare; a avut un rol important în conceperea proiectului Manhattan de punere la punct a bombei nucleare americane. A fost laureat al Premiului Nobel în anul 1938.
1948 – A văzut lumina zilei Mariana Nicolesco (foto- alături de marele tenor John Vickers, Mariana Nicolesco jucând aici rolul Nedda din I Pagliacci).
Mariana Nicolesco a terminat Școala de Muzică din Brașov, cu Concertul pentru vioară de Bruch, a urmat, pentru o scurtă perioadă, Secția Canto a Conservatorului din Cluj și a dobândit prin concurs o bursă de studii la Conservatorul Santa Cecilia din Roma, unde a studiat cu Jolanda Magnoni, lucrând apoi cu Rodolfo Celletti și cu Elisabeth Schwarzkopf.
După ce a câștigat, în 1972, Concursul Internațional Voci Rossiniane, organizat, la Milano, de Radioteleviziunea Italiană, RAI, a fost invitată de dirijorul american Thomas Schippers să debuteze la Cincinnati, în rolul Mimi din La Bohème de Puccini, fapt care a marcat începutul carierei sale internaționale.
A cântat pe cele mai renumite scene ale lumii, începând cu Teatrul alla Scala din Milano, unde a debutat în premiera mondială a operei La Vera Storia de Luciano Berio (1982), și unde apare apoi în numeroase noi puneri în scenă, recitaluri și concerte, ca și la Metropolitan Opera din New York, cu „La Traviata” de Verdi (1978). A apărut în teatrele din München, Viena, Paris, Monte Carlo, Chicago, Hamburg, San Francisco, Barcelona etc, la Festivalul de la Salzburg, la Maggio Musicale Fiorentino, la Rossini Opera Festival de la Pesaro, la Festivalul de la Martina Franca sau la Festivalul Casals în Puerto Rico.
Ea este prezentă în spectacole semnate de Luchino Visconti, Giorgio Strehler, Patrice Chéreau, Luca Ronconi, Jean-Pierre Ponnelle, Franco Zeffirelli, Pier Luigi Pizzi, Jonathan Miller, sub bagheta lui Carlo Maria Giulini, Wolfgang Sawallisch, Riccardo Muti, Seiji Ozawa, Lorin Maazel, Peter Maag, Giuseppe Patané etc.
Sopranei Mariana Nicolesco i-a fost conferit Ordinul Național Steaua României în Grad de Mare Cruce, „pentru merite excepționale, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră”.
Laureată a Medaliei UNESCO pentru Merite Artistice, Mariana Nicolesco a fost numită Artist UNESCO pentru Pace „în semn de recunoaștere a angajamentului său în favoarea moștenirii muzicale, a creației artistice, a dialogului între culturi și a contribuției sale la promovarea idealurilor Organizației”.
La invitația Papei Ioan Paul al II-lea, cu ocazia primului Concert de Crăciun în Vatican (1993), transmis în Mondovisione, Mariana Nicolesco a cântat vechile colinde românești.
Ea a interpretat în premieră mondială, sub bagheta lui Lorin Maazel, „Seven Gates of Jerusalem”, capodopera lui Krzysztof Penderecki, dedicată celor 3000 de ani ai Orașului Sfânt (1997).
1940 – A fost semnat decretul-lege pentru reprimarea unor infracţiuni împotriva ordinii publice şi intereselor statului român. Decretul a fost emis în urma omorurilor în serie a demnitarilor români, de efectuarea cărora erau bănuiţi legionarii.
1923 – A fost emis ordinul Ministerului de Interne al României interbelice de desfiinţare a volostelor (sistem rusesc de divizare teritorial-administrativă) în fosta Gubernie Basarabia, localităţile fiind grupate în comune.
1920 – A apărut, la Bucureşti, săptămânalul Adevărul literar şi artistic, continuator al „Adevărului ilustrat”, fondat de Al. V. Beldiman, C. Mille, Emil Fagure (1920-28.05.1939).
„Adevărul literar şi artistic” este un brand cultural vechi şi de prestigiu, în paginile căruia au scris, în perioada interbelică, nume ca Mihail Sadoveanu, George Călinescu, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, George Topârceanu, Otilia Cazimir, Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, Ion Pillat.
1919 – România a semnat, la Washington, o serie de acorduri internaţionale cu privire la stabilirea zilei de lucru de 8 ore şi a săptămânii de lucru de 48 de ore în stabilimentele industriale, vârsta minimă de admitere a copiilor în muncile industriale, lucrul de noapte al femeilor şi copiilor, munca femeilor înainte şi după naştere.
1918 – A abdicat ultimul împărat al Germaniei, Wilhelm al II-lea de Hohenzollern.
1918 – Ziua Unirii Bucovinei cu Romania
Bucovina, în traducere “Pădure de fag”, este numele dat Ţării de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt de austrieci în 1775. După pacea încheiată la Kuciuk-Kainargi în 1774, în urma războiului ruso-turc început în 1768, austriecii, ca recompensă că i-au ajutat pe turci, cerură “o rectificare de frontieră în sudul Galiţiei”, necesară trecerii din Transilvania în Galiţia, nou anexată.
La 28 Noiembrie 1918, în sala de marmoră a Mitropoliei Ortodoxe din Cernăuţi, 74 membri ai Consiliului Naţional au început lucrările Congresului, alături de 7 delegaţi germani, 6 polonezi şi 13 din comunele ucrainene. Erau de faţă şi reprezentanţii Basarabiei, în frunte cu Pan Halippa.
La Cernăuţi, Congresul General al Bucovinei, constituit din reprezentanţi ai românilor, polonezilor, germanilor, rutenilor, a votat cu majoritate zdrobitoare „unirea necondiţionată, pentru vecie, a Bucovinei, în vechile ei hotare, cu regatul României”.
1918 – Partidul Socialist – Democrat din România şi-a schimbat denumirea în Partidul Socialist. Comitetul executiv al Partidului Socialist a adoptat un program politic, cunoscut sub numele de „Declaraţia de principii”, în care se înscria principiul dictaturii proletariatului .
1911 – Albania şi-a declarat independenţa faţă de Imperiul Otoman.
1905 – În Dublin, a apărut Sinn Fein, organizaţie politică fondataă de naţionalistul Arthur Griffith cu scopul obţinerii independenţei Irlandei. Sinn Fein (Sinn Fyin) s-ar traduce în limbajul galic „noi înşine” ori „noi singuri”. Destul de repede, formaţiunea politică a devenit neoficial o aripă a grupării militare a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), ambele luptând împotriva regulilor impuse de britanici.
Organizaţia politică a obţinut rezultate spectaculoase la alegerile naţionale organizate după Primul Război Mondial, dar, cu toate acestea, nu a reuşit să se impună. Astfel, în aprilie 1916, patrioţii irlandezi au declanşat o răscoală cu scopul proclamării independenţei ţării lor, însă intervenţia armatei engleze a distrus orice speranţă.
Doi ani mai târziu, electoratul irlandez a votat în majoritate cu Sinn Fein, partidul formând un Parlament independent (Dyil yireann), care a declarat suveranitatea statului. La câteva luni, revoluţionarii au început o campanie de luptă împotriva britanicilor, care s-a încheiat cu un acord de pace, prin care s-a acordat Irlandei statutul de dominion. Recunoaşterea oficială a acordului, în 8 ianuarie 1922, a declanşat un adevărat război civil între susţinătorii pactului şi cei care cereau anularea lui.
Istoria zbuciumată a Sinn Fein a continuat decenii la rând, în prezent, formaţiunea politică fiind cea mai importantă din Irlanda. Statul a fost declarat independent şi suveran, sub numele de Eire, în 29 decembrie 1937, iar în 1948, a devenit republică.
1893 – A apărut săptămânal, la Bucureşti, revista literară Viaţa, până la 28 ianuarie 1896, sub conducerea lui Alexandru Vlăhuţă şi Vasile A. Urechia.
1877 – A încetat din viaţă Nicolae Golescu, om politic liberal, fiul lui Dinicu Golescu; a participat la Revoluţia de la 1848 din Muntenia, a fost membru al Guvernului provizoriu. Fiind un luptător pentru unirea Principatelor Moldovei şi Munteniei, ulterior a fost ministru şi prim-ministru (mai-noiembrie 1860, 1868). Nicolae Golescu a luat parte la complotul care l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza.
1877 – După încercarea nereuşită de a sparge încercuirea de la Plevna printr-un atac masiv, generalul Osman Paşa s-a predat generalului român Mihail Cerchez şi a semnat capitularea armatei turce; căderea Plevnei, la care contribuţia Armatei române a fost de prim ordin, a avut urmări decisive asupra desfăşurării ulterioare a războiului.
1820 – A venit pe lume Friedrich Engels, filozof politic german, din secolul al XIX-lea. Împreună cu partenerul său, Karl Marx, Engels a început să scrie o broșură, bazată pe lucrarea lui Engels Principiile Comunismului. Broșura de 12.000 de cuvinte a fost scrisă în șase săptămâni și era astfel concepută încât să facă teoria comunismului accesibilă unui public cât mai larg. Lucrarea a fost numită Manifestul Comunist și a fost publicată în februarie 1848. În martie, atât Marx, cât și Engels au fost expulzați din Belgia. S-au mutat în Köln, unde au început să publice un ziar radical, Noua Gazetă Renană.
Planul lor era să-i unească pe liderii socialiști din toată Europa. Socialiștii din Anglia, influențați de ideile lui Marx, au ținut o conferință în Londra, unde au format o nouă organizație numită „Liga Comunistă”. Engels a participat la conferință în calitate de delegat și a avut o mare influență asupra dezvoltării strategiei de acțiune.
După 1849, Engels și Marx au fost siliți să părăsească țara și să se mute la Londra. Autoritățile Prusiei au făcut presiuni asupra guvernului britanic pentru a-i expulza pe cei doi, dar Prim-ministrul de atunci, John Russell, nu a fost de acord cu cererea prusacă.
Numai cu banii pe care îi putea câștiga Engels, familia Marx a trăit în mare sărăcie. Pentru a-l ajuta pe Marx cu ceva bani, Engels s-a reîntors la muncă în fabrica tatălui său din Manchester, înainte de a se muta în Londra, în 1870. După moartea lui Marx din 1883, Engels și-a dedicat restul vieții traducerii și editării scrierilor lui Marx. Totodată, a fundamentat teoria socialismului științific, sub denumirea de materialism dialectic, prin cea mai relevantă dintre scrierile sale, Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință, 1880, o broșură rezumativă a lucrării sale de mai mari dimensiuni Domnul Eugen Duhring revoluționează știința, cunoscută și ca Anti-Duhring, 1878.
1812 – A avut loc Bătălia de la Berezina, ce s-a încheiat cu înfrângerea trupelor lui Napoleon.
Bătălia de la Berezina face parte din războaiele napoleoniene, soldându-se cu o înfrângere a armatei franceze în timpul retragerii ei din Rusia. În ciuda înfrângerii, 50.000 de oameni din armata franceză, mai ales Garda Imperială, au reușit să traverseze râul Berezina și să se salveze.
Bătălia a avut loc după ce trupele lui Napoleon au părăsit orașul Smolensk și au început să treacă podul de pontoane peste apele înghețate ale râului Berezina, la nord de Borisov. În timpul retragerii trupelor franceze, ca urmare a campaniei militare contra Rusiei, trupele lui Napoleon au fost aproape încercuite de trei armate rusești, la 21 noiembrie 1812, pe malul estic al râului Berezina. Trupele franceze, care porniseră cu un efectiv de 500.000 de soldați, au fost decimate în timpul campaniei și reduse la circa 49.000 de soldați și 40.000 de diferiți însoțitori ai trupelor. Corpul II de armată, sub comanda mareșalului Nicolas Oudinot, redus la numai 8.000 de soldați, cuprindea 4 regimente elvețiene și divizia Merle. Acești oameni, împreună cu Corpul IX al lui Victor, vor fi cei care vor duce greul luptei de acoperire a retragerii. Pontonierii generalului Éblé au construit două poduri unul pentru infanterie și celălalt pentru artileria ecvestră. La 27 noiembrie, Corpul II de armată a reușit să traveseze Berezina ajungând pe malul de vest, unde a început să atace trupele rusești, care căutau să împiedice trupele franceze să treacă podul. În dimineața de 28 noiembrie, a paticipat la lupte și divizia elvețiană. care a ocupat drumul spre Borisov și pădurea de la Stahov, ei fiind atacați de trupele rusești. Elvețienii au fost obligați să recurgă, din cauza lipsei muniției, la lupta cu baionetă. Astfel, elvețienii au înlesnit manevra diviziilor Legrand și Maison, care au ajuns într-o poziție avantajoasă și, în final, au putut traversa podul. A rămas în viață numai un număr de 300 de elvețieni, care s-au putut prezenta în data de 29 noiembrie la apelul de seară.
1789 – Doctorul Joseph Guillotin a prezentat deputaţilor Adunării Constituante din Franţa o nouă maşină (folosită la executarea condamnaţilor la moarte): ghilotina.
1574 – A fost fondat oraşul Ufa, actuala capitală a Republicii Autonome Baskiria (Rusia).
1520 – Exploratorul portughez Ferdinand Magellan a trecut prin strâmtoarea din sudul Americii de Sud, care-i poartă numele.
