Răsfoirea unei cărți vechi este asemănătoare unei călătorii interactive prin epocile istorice, unui voiaj captivant în lumea fascinantă care ne dezvăluie limba vorbită de către oamenii cărturari din secolele trecute, cultura, specificul, atractivitatea, splendoarea, unicitatea tipăriturilor și ilustrațiilor. Cărțile vechi nu sunt doar niște foi pline de înscrisuri mai mult sau mai puțin semnificative, acestea pot fi catalogate drept documente, indicii autentice ale evoluției.
Un nesecat izvor de înțelepciune, cărțile vechi ne dezvăluie tainele imaginației care, aducând un spor considerabil cunoașterii realității și a viitorului, reprezintă o verigă esențială a creativității.
Pentru a continua misiunea de colecționare, cercetare conservare și restaurare dar și o expunere a mărturiilor materiale și spirituale despre viața și activitatea poetului Octavian Goga a fost deschisă pentru public expoziția “Carte italiană veche în Biblioteca lui O. Goga”, o expoziție conținând 5 volume editate în Italia, o țară cunoscută atât pentru frumusețea naturală variată și patrimoniul cultural bogat, cât și pentru contribuțiile deosebite la dezvoltarea artelor, a muzicii, a literaturii și a științei.
Editate în 1926, cele două volume ale cărții “La collezione gualino”, de Lionello Venturi, reprezintă o ediție monumentală dedicată colecției de picturi, sculpturi, descoperiri arheologice și artă aplicată donată de către industriașul Riccardo Gualino Galleriei Sabauda din Torino (unde, prin testamentul aceluiași donator, este organizată o casă-muzeu).
Volumele ilustrate cu numeroase reproduceri color ale operelor de artă trezesc interesul deosebit al admiratorilor colecției industriașului Riccardo Gualino (1879 – 1964), colecție constituită din mobilier, obiecte excavate, covoare, orfevrărie, statui, ceramică, picturi. Istoricul și criticul de artă italian Lionello Venturi (25.04.1885 – 14.08.1961) a editat primul catalog critic (o listă adnotată a lucrărilor unui artist sau a unui grup de artiști conținând toate lucrările sau o selecție de lucrări clasificate după diferiți parametri, cum ar fi mediul sau perioada) al pictorului francez Paul Cézanne (1839 – 1906), considerat în prezent cel mai mare înnoitor al picturii la sfârșitul sec. al XIX-lea.
Publicată în 1897, cartea poetului, scriitorului și astronomului Olindo Guerrini (1845 – 1916), cunoscut inclusiv sub pseudonimul Lorenzo Stecchetti și considerat un exponent al poeziei realiste din era pozitivistă (care a variat de la poezia lirică intimă la poezia dialectală și satirică), reprezintă o culegere de poezii care denunță violent atât ipocrizia, cât și conformismului moral, religios și social.
Cartea dedicată ambasadelor și ambasadorilor la Roma (“Ambasciate e Ambasciatori a Roma”) este editată, în 1926, la Editura “Casa Editrice dʼArte Bestetti & Tumminelli” (Torino – Roma) și conține, pe lângă 76 ilustrații negre și 2 plăci la dimensiune completă, articole despre personalități marcante ale culturii și politicii italiene.
Editată, în limba franceză, în același an și la aceeași editură ca li precedenta, cartea “Les meubles venitiens du XVII siecle” conține o descriere detaliată a mobilierului venețian din sec. al XVII-lea, mobilier acoperit cu buchete colorate încadrate de volute (ornamente spiralate inspirate de curba coarnelor unui berbec sau având, pur și simplu, origine geometrică) moi și elegante pe fundal verde, galben, roz, dar și roșu aprins sau albastru.
Expuse în Sala de expoziții temporare, operele autorilor italieni pot fi admirate până la finele lunii februarie curent, de marți până duminică, între orele 09.00 – 17.00 .
Note biografice:
Lionello Venturi a fost un istoric de artă italian recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative în domeniul criticii de artă și al teoriei estetice s-a născut în 1885 și a devenit profesor la Universitatea din Torino. Din 1931 a refuzat să jure credință regimului fascist ceea ce l-a determinat să plece în exil în Franța și mai târziu în Statele Unite unde a continuat să scrie și să predea despre artă.
A fost un susținător fervent al artei moderne și a jucat un rol esențial în promovarea impresionismului și postimpresionismului fiind unul dintre primii critici care l-au recunoscut pe Cézanne ca un precursor al artei moderne. După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial s-a întors în Italia și a contribuit la revigorarea studiilor de istoria artei influențând generații de cercetători și critici. A părăsit această lume în 1961 lăsând în urmă o moștenire importantă în domeniul studiului artei.
Olindo Guerrini a fost un poet, scriitor și erudit italian născut în 1845. S-a făcut cunoscut pentru stilul său satiric și ironic precum și pentru utilizarea limbajului colocvial și popular în poezie. A publicat sub diverse pseudonime cel mai cunoscut fiind Lorenzo Stecchetti sub care a lansat volumul „Postuma” o colecție de poezii care a stârnit controverse datorită tonului său decadent și anticonvențional.
A fost un intelectual activ implicat în mișcările culturale și literare ale timpului său și a fost un susținător al realismului și verismului în literatură. De asemenea a avut o carieră în biblioteconomie ocupând funcții importante în biblioteci publice și academice din Italia contribuind la organizarea și modernizarea acestora. A trecut la cele veșnice în 1916 lăsând în urma sa o operă vastă și diversificată ce reflectă spiritul său critic și inovator.
