Postul Paștilor este cel mai lung, mai important și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Anul acesta, perioada de post începe luni, 15 martie, și se încheie sâmbătă, 1 mai.
Evoluția și semnificația postului
În primele secole creștine, durata și felul postirii nu erau uniforme. Unii credincioși posteau doar o zi, în Vinerea Patimilor, alții două zile, vineri și sâmbătă, iar alții ajungeau până la șase săptămâni de post înainte de Paști. Postul Mare a fost inspirat de cele 40 de zile de postire ale Mântuitorului înainte de începerea activității Sale, de unde și denumirea de Păresimi (din latinescul quadragesima) sau Patruzecime (Τεσσαρακοστή), termen întâlnit în documente bisericești încă din Sinodul I Ecumenic.
Postul propriu-zis de 40 de zile se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr, însă acesta este urmat de alte opt zile de postire, incluzând Săptămâna Patimilor, care are reguli mai stricte de post.
Rânduieli și reguli ale postului
Potrivit tradiției, Postul Paștilor era mult mai aspru în vechime. Conform părintelui Ene Braniște, în cartea sa Liturgica generală, toate zilele erau considerate de ajunare, ceea ce însemna abținerea completă de la orice mâncare și băutură până la Ceasul al IX-lea al zilei (aproximativ ora 15:00), cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică.
Biserica a menținut un echilibru între asprimea postului și nevoile credincioșilor, astfel că există două zile în care este permis consumul de untdelemn, vin și pește: Buna Vestire (25 martie) și Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile) (25 aprilie).
Interdicții în perioada postului
Postul Paștilor nu este doar o perioadă de abținere alimentară, ci și una de reculegere și sobrietate spirituală. De aceea, în acest interval sunt interzise nunțile și petrecerile, pentru a menține o atmosferă de smerenie și pregătire sufletească. În trecut, chiar și legile statului bizantin impuneau respectarea Postului Păresimilor, interzicând jocurile și spectacolele publice.
Scopul postului
Postul Mare a fost rânduit inițial pentru pregătirea catehumenilor, adică a celor care urmau să primească botezul în noaptea de Paști. Totodată, postul rămâne un mijloc de purificare sufletească pentru toți credincioșii, ajutându-i să întâmpine Patimile și Învierea Domnului cu smerenie și vrednicie.
