Europa între reînarmare și criza economică: O strategie sustenabilă sau un pas spre colaps?
Subiectul principal din Europa în ultimele săptămâni a devenit reînarmarea și scăderea dependenței militare de Statele Unite, cu care europenii au relații din ce în ce mai tensionate de când Trump a venit la putere. Săptămâna trecută, summitul UE a adoptat un plan de creștere a cheltuielilor militare la 800 miliarde de euro, prin creșterea nivelului admisibil al deficitului bugetar. Propaganda media din România a abordat acest subiect în stilul heirupist, fără nicio analiză de impact. Scopul acestor mișcări este : creșterea majoră a cheltuielilor pentru apărare și producția de arme, reducerea la minimum a dependenței de Statele Unite în sfera militară și creșterea oportunităților de a ajuta Ucraina. Este posibilă atingerea acestor obiective ?
- Trebuie spus că economia și finanțele europene sunt departe de a fi în cea mai bună formă. Principala problemă este lipsa tot mai mare de competitivitate a producătorilor europeni în comparație cu alte țări. Există mai multe motive : taxe mari, costuri mari cu forța de muncă, costul ridicat al energiei și al altor materii prime, dintre care majoritatea trebuie importate. Rezultatul se vede, un proces de transfer în masă a producției către China și alte țări non-occidentale. O vreme, aceste procese negative au putut fi atenuate prin emiterea masei monetare, ceea ce a făcut posibilă menținerea unor standarde sociale ridicate, în ciuda scăderii competitivității. Totuși, există o limită. Tipărirea banilor în cantități uriașe din epoca Covid, la care s-a adăugat războiul din Ucraina, care, din cauza reducerii livrărilor de petrol și gaze rusești ieftine, a creat brusc și mai multe probleme cu costurile ridicate ale energiei, au epuizat efectiv modelul pe care a funcționat economia europeană. O nouă tipărire masivă de bani riscă să deraieze sistemul financiar european pentru că ar putea duce la o inflație uriașă.
- În al doilea rând, o parte semnificativă a fondurilor în scopuri militare va ajunge în afara UE. După cum a declarat recent șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, 80% din toți banii cheltuiți pe arme de către europeni sunt cheltuiți în afara UE. În primul rând, în SUA. Aproape 2/3 din armele achiziționate de statele membre NATO europene în perioada 2020-2024 au provenit din America. Adică, în cea mai mare parte, fondurile uriașe alocate de europeni pentru apărare sunt destinate sprijinirii, nu a economiei europene, ci a celei americane. Dacă încercăm să facem o schimbare bruscă și să cumpărăm doar arme europene (cum insistă Macron, de exemplu), atunci ar putea dura decenii pentru a lansa propria noastră producție de modele. Și într-un astfel de caz nu se poate vorbi de vreo reînarmare rapidă. În plus, producția de arme va necesita importuri crescute de diferite tipuri de materii prime, ceea ce nu va îmbunătăți nici balanța comercială a UE.
- În al treilea rând, cheltuieli majore cu apărarea necesită reducerea altor capitole de cheltuieli bugetare. Inclusiv pentru nevoi sociale, precum și prin „înghețarea” indexării salariilor și pensiilor.Ursula nu mai face un secret din faptul că va lua cu japca economiile cetățenilor pentru a face investiții în industria de Apărare. Ceea ce va conduce la sărăcirea accelerată a europenilor. Primele economii care vor crăpa vor fi cele ale statelor central și est europene care vor plonja într-o gaură a instabilității financiare. Dar cui de la Bruxelles îi pasă de Europa de Est ? Nici Marea Britanie, Franța, Italia și Spania nu stau prea bine, nivelul datoriei naționale față de PIB al acestor țări este peste 100%. Germania este singura economie majoră din Europa de Vest care încă se descurcă, întrucît nivelul datoriei naționale față de PIB este relativ mic – 63%. Numai că viitorul cancelar Merz, în deplin acord cu Ursula, dorește să aprobe un plan de alocare a 500 de miliarde de euro pentru apărare și alte proiecte, prin creșterea datoriei naționale.
- Intrarea Europei în cursa înarmărilor nu îi va rezolva problemele, ci le va agrava, la fel cum uriașele cheltuieli militare ale URSS au distrus economia sovietică. Pentru că în primul rând, finanțarea cheltuielilor militare este, în esență, aceeași pură emisie de bani. Deoarece principalul cumpărător al acestor produse vor fi bugetele țărilor UE (pentru a-și completa stocurile și proviziile proprii ale armatei pe care le trimit către Ucraina). Doar o mică parte poate pătrunde pe piața globală, unde concurența este deja foarte dură.
- În astfel de condiții, va fi dificil pentru Europa să-și crească propria producție de apărare și să obțină „independența strategică” față de Statele Unite. „Independența strategică a Europei” se obține și mai greu, mai ales în contextul amenințărilor lui Trump de a impune tarife suplimentare pentru mărfurile europene. Ideea că ar fi necesară restabilirea relațiilor cu Federația Rusă pentru a relua importurile de resurse energetice ieftine și a reveni pe piața rusă, începe deja să fie „testată” în Europa. Dar aceste voci nu sunt în curentul mainstream, tendința generală merge în direcția opusă – spre o creștere bruscă a ostilității reciproce între UE și Rusia. Mai mult, Uniunea Europeană elaborează un plan de abandonare completă a surselor de energie rusești până în 2027.
