Domeniul de la Ciucea, unde Octavian Goga s-a retras în ultima parte a vieții, păstrează amintirea poetului, în semn de cinstire pentru opera sa lirică de largă respirație socială și patriotică.
Contribuția versurilor gogiene la pregătirea conștiinței naționale pentru realizarea statului național unitar român, rolul versurilor sale cu caracter social, popularitatea de care s-a bucurat creația poetului (comparabilă, poate, doar cu cea a operei eminesciene) reprezintă o dovadă a faptului că poezia gogiană a contribuit în mod esențial la valorificarea politicilor progresiste, atât de necesare oricărui politician.
Opera literară moștenită de la O. Goga, lirica și publicistica poetului, autenticitatea sentimentului patriotic îi demonstrează cu prisosință concepția reafirmată de nenumărate ori privind datoria fiecărui cărturar de a contribui la modelarea sufletelor umane.
Născută dintr-o enormă concentrare lexicală, poezia gogiană demonstrează preocuparea poetului de istoria milenară a neamului, păstrând “fermitatea unui implacabil marș al morților pentru demnitate”.
Epurată de gratuitate și estetism, gesticulația și generozitatea liricii gogiene a dobândit o forță socială, un romantism acoperit și consolidat de un scop foarte precis conturat.
Anume la Ciucea, în ultima parte a vieții sale, îl găsim pe O. Goga curat, liniștit și împăcat, casa de aici (denumită Castel) având o fascinantă poveste care începe cu achiziționarea proprietății de la văduva prietenului Ady Endre și se încheie cu înălțarea pe cel mai înalt loc din jur a Mausoleului mozaicat cu finețe, prin strădania Veturiei Goga.
Eternizarea marelui poet la Ciucea a căpătat semnificații simbolice pentru întreaga Transilvanie, locul său de veci fiind cel mai înalt dintre culmile Patriei, loc de unde și astăzi “veghează întreaga Țară”, mulțumind că nici moartea nu l-a privat de posibilitatea identificării cu plaiul natal.
Deoarece este mai curând una de nemurire (nicidecum de moarte), istoria Castelului de la Ciucea nu se încheie nici cu Mausoleul, nici cu noile dimensiuni culturale pe care le capătă domeniul transformat în muzeu.
Ferestrele luminate ale Castelului creează, deseori, impresia că poetul citește în Biblioteca de la etaj sau scrie în camera de la parter, uneori parcă reflectându-i umbra în timp ce trece prin fața acestora…
„Domeniul de la Ciucea nu este doar un loc de memorie, ci o mărturie vie a spiritului lui Octavian Goga. Vizitatorii care îi trec pragul simt energia locului, forța cuvântului și profunzimea idealurilor sale. Ne străduim, prin toate proiectele muzeului, să păstrăm vie legătura dintre trecut și prezent, astfel încât moștenirea culturală a poetului să rămână mereu actuală”, a declarat dr. Eduard Boboc, managerul Muzeului Memorial „Octavian Goga” Ciucea.
