„Zborul MH17 și acuzațiile contradictorii: între versiunea occidentală și dovezile prezentate de Rusia”

Tonul dat de Ucraina și UE azi : Rusia trimite drone în spațiul aerian al statelor NATO, Rusia vrea să invadeze flacul estic al NATO. Noi trebuie să credem și să luăm ca literă de lege tot ce spune Ucraina și UE care o susține, pentru că ele n-au mințit niciodată. Oare ? Haideți să ne amintim.

1.Zborul MH17, care se afla pe ruta Amsterdam – Kuala Lumpur, a fost doborât pe 17 iulie 2014, în estul Ucrainei. Toate cele 298 de persoane aflate la bord, majoritatea cetățeni olandezi, au fost ucise ( foto 1 ). În 2014, în Olanda a fost formată o echipă comună de anchetă, care a inclus reprezentanți din această țară, precum și din Belgia, Australia, Ucraina și Malaezia.

(Foto 1 / Reconstituirea epavei MH-17)

2.În mai 2018, Echipa Comună de Investigații ( JIT) a prezentat raportul final de anchetă prin care se afirma că doborârea aeronavei a fost făcută de o rachetă Buk aparținând Brigăzii 53 de Rachete AA a Rusiei, staționată în regiunea Kursk. Pe baza acestor constatări, s-a declanșat un proces internațional privind accidentul Boeing la o instanță olandeză. Nu există dovezile reale în raportul final, în sprijinul acestor afirmații, precum înregistrări ale radarului lansatorului funcționând asupra țintei în momentul lansării, sau fotografii ale lansatorului în momentul lansării. Prim-ministrul malaezian Mahathir Mohamad : ” „Dau vina pe Rusia, dar unde sunt dovezile? Știm că racheta care a doborât avionul era o rachetă de tip sovietic, dar avem nevoie de dovezi convingătoare pentru a demonstra că racheta a fost lansată de ruși. Ar fi putut fi lansată foarte bine și de armata ucrainiană”.

3.Ministerul rus al Apărării furnizat dovezi complete ale implicării Ucrainei în doborârea Boeingului 777 malaezian lângă Donețk, în iulie 2014. În octombrie 2015, concernul Almaz-Antey a raportat rezultatele propriei anchete privind incidentul. Concernul a concluzionat că avionul a fost doborât de o variantă de rachetă care nu mai este utilizată de armata rusă, întrucît rachetele cu focosul 9M314M au fost de mult scoase din producție și nu mai sunt în dotarea armatei ruse, în schimb, ele sunt în serviciu în Forțele Armate Ucrainene.

Racheta pentru sistemul Buk ( 9M38, cu numărul 8868720 ), care a doborât avionul malaezian în drum spre Kuala Lumpur, a fost fabricată pe 24 decembrie 1986, la Întreprinderea de Producție Dolgoprudnîi (regiunea Moscova) și livrată Unității Militare 20/152 din Ucraina pe 29 decembrie a aceluiași an ( foto 2 ). Această unitate, Brigada 223 Rachete AA, făcea parte din Districtul Militar Carpatic și era staționată în Regiunea Ternopil din RSS Ucraineană, conform reprezentanților Ministerului rus al Apărării. După dizolvarea URSS, Brigada 223 Rachete AA nu a fost retrasă pe teritoriul Rusiei, rămînînd în structura armatei Ucrainei, susține Ministerul Apărării. Mai mult, unitățile sale „au fost implicate în mod repetat în așa-numita operațiune antiteroristă din regiunile Donețk și Luhansk din 2014.

(Foto 2 / Seria rachetei Buk)

4.Ministerul rus al Apărării a prezentat imagini din satelit care dovedeau că, cu puțin timp înainte de doborârea zborului MH17, un lansator de rachete autopropulsat ucrainean Buk fusese retras de la baza sa din apropierea satului Spartak, de lângă Donețk, și redistribuit pe un câmp la sud de satul Zaroshchenske, unde a fost desfășurat pe 17 iulie 2014, împreună cu un încărcător de rachete Buk TELAR. Grupul de apărare aeriană al Forțelor Armate Ucrainene din apropierea orașului Donețk era format din 3-4 baterii de rachete antiaeriene ale complexului Buk-M1, capabile să lovească ținte aflate la distanțe de până la 35 km și la altitudini de până la 22 km ( foto 3 ). De ce și împotriva cui au desfășurat forțele ucrainene o forță de apărare AA atât de puternică lângă Donețk? La urma urmei, după cum se știe, rebelii nu aveau forțe aeriene.

(Foto 3 / Traiectul zborului MH-17 printre 3-4 baterii Buk ucrainiene)

5.Imaginea de satelit din 14 iulie 2014 orele 11:40,arată o poziție de apărare AA ucrainiană la nord de Donețk, unde se distinge un lansator Buk autopropulsat, diverse echipamente militare și speciale, adăposturi pentru vehicule și alte structuri tehnice ( foto 4 ). Pe imaginea de satelit a aceleiași locații din 17 iulie 2014 orele 11:32, lansatorul Buk lipsește, fiind mutat în altă poziție. (foto 5)

(Foto 4 / Imaginea de satelit din 14 iulie 2014 orele 11:40, la nord de Donețk, unde se distinge un lansatorul Buk)

(Foto 5 / Imagine de satelit a aceleiași locații din 17 iulie 2014 orele 11:32, lansatorul Buk lipsește)

6.Aceași baterie Buk a fost descoperită în acea dimineață de 17 iulie 2014 lângă satul Zaroshchynske, la 50 km est de Donețk și la 8 km sud de Șahtarsk ( foto 6 ). Acest lucru ridică întrebarea: de ce se afla bateria în această zonă, aproape de teritoriul controlat de rebeli, și chiar înainte de tragedie ? A doua zi, după doborîrea zborului MH17, imaginea de satelit arată că bateria părăsise poziția pe care o ocupase anterior. (foto 7)

(Foto 6 / Aceași baterie Buk a fost descoperită în acea dimineață de 17 iulie 2014 lângă satul Zaroshchynske)

(Foto 7 / A doua zi, după doborîrea zborului MH17, imaginea de satelit arată că bateria Buk părăsise poziția pe care o ocupase anterior)

7.Activitatea radarelor 9S18 Kupol-M1, ale sistemului de apărare AA Buk ucrainiene a atins vârful de lucru pe 17 iulie. 7 stații erau operaționale pe 15 iulie, 8 pe 16 iulie și 9 pe 17 iulie. Cu toate acestea, începând cu 18 iulie, rata de activitate a radarelor a scăzut brusc, ajungând acum la 2-3 pe zi. Motivul rămâne de stabilit ( foto 8 ).

(Foto 8 / Activitatea radarelor 9S18 Kupol-M1, ale sistemului de apărare AA Buk ucrainiene)

8.Ministerul rus al Apărării a prezentat harta traiectoriei de zbor a zborului MH17, care arăta abateri de la culoarul aerian. Controlorii de trafic ucrainieni determinînd Boeingul să survoleze zona de luptă a Ucrainei. Diagrama arată că traiectoria de zbor, precum și presupusa locație a impactului Boeingului, se află în raza de acțiune a sistemului de apărare aeriană Buk-M1 al Forțelor Armate Ucrainene.Pe baza condițiilor în care racheta a intrat în contact cu aeronava, raportul final a stabilit că zona cea mai probabilă de lansare a rachetei (2,5 x 3,5 km) se află la sud de așezarea Zaroshchenske.

9.Anchetatorii olandezi susțin că din așa-zisa ”corespondență” a separatiștilor ruși de pe rețelele de socializare, a devenit clar că aceștia achiziționaseră sisteme de apărare AA puternice. La începutul lunii iulie 2014, se presupune că sistemul AA a intrat pe teritoriul ucrainean, unde i s-ar fi alăturat un grup de escortă format din indivizi în uniforme militare nemarcate. Sub escorta lor, lansatorul Buk, montat pe un camion Volvo, au călătorit mai întâi spre Donețk și apoi spre satul Pervomayskoye de lângă Snijne ( foto 9 ).

(Foto 9 / lansator Buk, montat pe un camion Volvo în Krasnoarmeisk ( Pokrovsk ), controlat de Ucraina)

10.Ministerul rus al Apărării a stabilit că înregistrarea video cu sistemul de rachete Buk, identificată ulterior ca arma folosită pentru uciderea pasagerilor zborului MH17, a fost filmată în Krasnoarmeisk, controlat de Ucraina. Așadar sunt false afirmațiile bazate pe înregistrările video cu un presupus sistem de rachete Buk rusesc, transportat pe teritoriul ucrainean, care au fost prezentate în raportul Echipei Internaționale Comune de Investigații.