Trump-Clinton nimic altceva decât Vadim-Iliescu redivivus
Campania electorală din Statele Unite ale Americii nu este altceva decât o dramoletă autohtonă strămutată de pe tărâmuri dâmbovițene în spațiul politic american.
Privind cu atenție la actuala campanie electorală din Statele Unite, pentru funcția de președinte, sentimentul inoculat este acela că ai mai văzut undeva acest film. Derulând prin memoria relativ recentă a istoriei contemporane găsești o peliculă pe aceeași temă cu personaje similare. Confruntarea Donald Trump-Hillary Clinton este un reloaded la duelul Corneliu Vadim Tudor-Ion Iliescu. Arc peste timp, cum ar spune nostalgicii comunismului. Această cucoană sinistră pe numele ei Hillary Clinton, varianta americană a lui Ion Iliescu, cu mail-uri compromițătoare date în vileag de Wikileaks este pusă față în față cu Donald Trump, care întruchipează tot ceea ce este mai „incorect politic” astăzi în Statele Unite respectiv încarnarea extremismului fundamentalist de dreapta. Donald Trump interpretează, cu succes, în varianta americană, rolul lui Corneliu Vadim Tudor, care, ajuns în anul 2000 în cel de-al doilea tur de scrutin pentru postul de președinte în România era privit ca pericolul numărul unu pentru firava democrație românească. Nu că acum democrația românească ar avea mușchii mai bine lucrați la sală, ci doar că este mai bine înțolită de către binomul SRI-DNA.
Ar trebui să fim mândrii noi, românii. Suntem avanpostul instaurării Noii Ordini Mondiale pe planeta Terra. Suntem laboratorul preferat, creuzetul alchimic, paharul Berzelius în care se încearcă diferite tehnici de manipulare psiho-socială. Suntem atât de maleabili, ductili ca indivizi și, în ansamblu, ca popor, atât de ușor de dus de nas, încât reprezentăm turma perfectă de manevră pe care se poate experimenta orice tehnică din sfera ingineriei sociale. Datorită nivelului de conștiință care există, dar lipsește cu desăvârșire, vorba lui nenea Iancu și a unei atitudini civice cvasi-inexistente, beneficiind, în schimb, de lipsa acută a unei înțelegeri profunde, vis-a-vis de ce ni se induce, suntem în marea majoritate o clonă a cetățeanului turmentat care nu știe pe ce lume trăiește. Spațiul mioritic este locul ideal de unde se exportă cu maxim succes scenarii manipulative care se implementează apoi în însăși leagănul democrației mondiale, SUA. Deci, avem și noi marfa noastră de export, a cărei prețiozitate o putem aprecia astăzi la justa sa valoare.
Interesul unora pentru actualele alegeri din Statele Unite mi se pare, în acest caz, o pierdere inutilă de timp și energie care ar putea fi canalizată în scopuri mai bune.
Doina Cornea, adversară recunoscută a lui Ion Iliescu, ieșea la rampă în turul doi al alegerilor prezidențiale, în anul 2000, susținându-l pe acesta împotriva lui Corneliu Vadim Tudor, văzut în ipostaza malefică care întruchipa răul cel mare. Aiurea, și dacă, prin absurd, ajungea la putere, VC Tudor se dădea pe brazdă, fiind un oportunist de primă clasă. Cu alte cuvinte, deși unii dintre noi poate și-ar fi dorit, în cazul în care el ar fi ajuns președinte, nu aveam să vedem execuțiile corupților pe stadioane publice, așa cum ne promisese tribunul, autorul sloganului, „Jos mafia, sus patria”.
Există astăzi, 2016, în Statele Unite ale Americii nenumărate discursuri similare peste timp rostite de clone ale Doinei Cornea de sorginte americană, care incriminează posibila câștigare a alegerilor de către Donald Trump. Nimic nou sub soarele american de astăzi, din anul 2016, în raport de soarele dâmbovițean de ieri, din anul 2000.
Nici Donald Trump, în cazul în care, puțin probabil, ar ocupa funcția de președinte al Statelor Unite al Americii, n-ar constitui un pericol pentru establishment-ul american. Trump s-ar constitui în același continuator al politicii americane dictate din spate de corporatocrația, neoconservatorii (neoconi) sau complexul militar-industrial, cum preferați. Denumiri multiple, desemnând aceeași structură de forță care deține controlul în politica americană de astăzi.
Amândouă personajele, Trump-Clinton, varianta americană de astăzi, nu sunt altceva decât niște marionete patetice într-un scenariu grotesc care scoate la iveală fără nici un fel de jenă, inconsistența morală a unor ființe care evoluează în spectacole regizate din background de către păpușari cinici.
Naivitatea de care unii dau dovadă, validând cu doze de credibilitate această pseudo-luptă pentru putere din spațiul politic american implică o stare de imaturizare politică care ar fi trebuit să fie transgresată până acum în ceea ce-i privește pe acești așa ziși analiști politici din spațiul românesc.
Există o diferență de nuanță pe care aș vrea să o subliniez aici: s-a adăugat campaniei pentru prezidențiale din acest an din Statele Unite doza de scandal tipic dâmbovițean cu FBI pe post de DNA investigând în plină campanie electorală mail-urile doamnei Clinton, cu tabloide și emisiuni de scandal dând în vileag hărțuirile sexuale prestate de-a lungul timpului de domnul Trump (vezi scandalul sexual al lui Mircea Geoană la alegerile prezidențiale din 2009). Totul reflectat într-o lumină de show-biz tipic americană. După un scenariu de import marca Made in România.
Se pare că colaborarea pe diverse paliere dintre SRI-DNA și experții FBI-CIA-NSA din cadrul Ambasadei SUA s-a dovedit un succes deplin, care s-a regăsit din plin în cadrul actualelor alegeri prezidențiale din Statele Unite.