Greenpeace România reclamă tăierea ilegală a 100 de hectare de pădure în munții Cîndrel

0 130

Aproape 100 de hectare de pădure de pe Valea Sadului (județul Sibiu), în munții Cîndrel, au fost tăiate ilegal la ras, iar Direcția Silvică Sibiu și Garda Forestieră Brașov ignoră încălcări ale Codului Silvic, atrag atenția, reprezentanții organizației Greenpeace România.

Potrivit sursei citate, în acest an au fost contabilizate opt tăieri ilegale de pădure, de aproape 100 de hectare în total, pe Valea Sadului, în munții Cîndrel. În urma constatărilor, au fost transmise sesizări către Romsilva — Direcția Silvică Sibiu și Garda Forestieră Brașov, instituții care, în viziunea Greenpeace România, au dat un răspuns complet nesatisfăcător.

În acest context, organizația de mediu solicită intervenția Ministerului Apelor și Pădurilor pentru cercetarea situației.

“Toate aceste măsuri nu vor putea înlocui pădurea care a dispărut și nu vor ajuta cu nimic viețuitoarele din zonă care au avut de suferit de pe urma tăierilor rase sau bucățile de pădure ciuntită rămasă pe munți, pentru că știm că pădurea este puternică și sănătoasă cu cât este mai veche și mai lipsită de intervenția omului. Acesta este însă un semnal pentru toți cei care nu respectă o lege menită să apere pădurea, pentru cei care fac lucrurile pe jumătate pentru că sunt convinși că nu îi vede nimeni, nu îi prinde nimeni”, susține Ionuț Apostol, director de campanii Greenpeace România.

Conform activiștilor de mediu, un prim caz de tăieri ilegale de pădure a fost descoperit pe un versant cu panta de aproximativ 55 de grade, pe o suprafață mai mare de un hectar, într-o pădure de amestec. ‘Pe lângă faptul că versantul este foarte înclinat și acum este și mai predispus viiturilor și alunecărilor de teren, este pusă în pericol și albia râului, pentru că aceasta se poate bloca, în urma unor ploi abundente, cu resturile lăsate în urma tăierilor. În acest loc am găsit și lemn abandonat, albia râului nu este protejată, iar panoul informativ lipsea, toate acestea constituind indiciile unei tăieri ilegale de arbori. Tăierile la ras nu sunt permise în păduri de amestec rășinoase-foioase și nu pot depăși trei hectare în pădurile de molid. După o tăiere la ras, regenerarea pădurii trebuie să aibă loc în termen de două sezoane de vegetație’, notează sursa citată.

“În al doilea caz am semnalat o tăiere la ras pe o suprafață de 4,5 hectare, efectuată înainte de octombrie 2014, fără regenerare viabilă și cu pericol de alunecare de teren. În cazul al treilea este vorba de o tăiere la ras pe o suprafață de peste 7 hectare, efectuată înainte de iulie 2012, cu regenerare pe mai puțin de o treime din suprafață. În al patrulea caz este o tăiere la ras pe o suprafață de 1,6 hectare, efectuată înainte de iulie 2012, cu regenerare pe mai puțin de treime din suprafață.

Al cincilea caz este o tăiere la ras pe o suprafață de circa 1 hectar, prin alăturare cu o tăiere la ras în care nu a fost închisă starea de masiv, fără regenerare. Cu alte cuvinte, este încălcat Codul silvic, pentru că sunt interzise tăierile rase alăturate. Potrivit legii, este obligatoriu ca o suprafață tăiată la ras să fie regenerată înainte ca pădurea alăturată să primească același tratament’. Al șaselea caz este o tăiere la ras pe o suprafață de 25 hectare, compusă prin alăturarea unor suprafețe tăiate la ras fără regenerare.

Regenerarea este instalată parțial în 2017. Altfel spus, s-a tăiat și s-a tăiat din nou până când s-a ajuns la o ‘gaură’ de 25 de hectare. A șaptea sesizare este o tăiere la ras pe 2,5 hectare, efectuată în 2014, alăturată unei suprafețe de 3,5 hectare tăiate la ras înainte, în care pădurea nu s-a regenerat. În ultimul caz descoperit de noi este vorba de tăieri la ras alăturate pe o suprafață cumulată de 50 de hectare (cât aproape patru stadioane de dimensiunea Arenei Naționale), în care nu a fost închisă starea de masiv”, menționează Greenpeace România.

Reprezentanții organizației de mediu susțin că Direcția Silvică Sibiu și Garda Forestieră Brașov au verificat sesizările și au răspuns că aproape totul este în regulă, aplicând “niște amenzi derizorii într-un singur caz”. Potrivit autorităților, au fost executate lucrări de împăduriri și completări conform prevederilor amenajamentelor silvice și a normelor tehnice în vigoare, în termenele legale; tăierile au fost autorizate cu respectarea prevederilor amenajamentului silvic; pentru tăierea la ras executată în locul unei tăieri de conservare (cazul 1) s-a aplicat o amendă contravențională de 2.000 lei și una de 4.000 lei.

Cele mai importante beneficii asociate serviciilor furnizate de pădure implică:

  • controlul eroziunii solului – prin adaosul de substanţe organice provenite din biomasă şi prin reducerea scurgerii apei din precipitaţii ce antrenează cu ea particulele de sol;
  • reglarea circuitului hidrologic – încetinirea scurgerii precipitaţiilor, face posibilă resorbţia apei în adâncimea solului; astfel sunt reîncărcaţi acviferii, apele subterane; prin pierderea vegetaţiei pădurilor apa de ploaie de pe suprafaţa terestra se scurge în cantitate mult mai mare favorizând inundaţiile şi încărcarea mai mică a acviferilor;
  • purificarea apei potabile – o pădure sănătoasă permite funcţionarea în condiţii optime a rezervoarelor naturale de apă potabilă;

  • reciclarea precipitaţiilor înspre interiorul continentelor – zonele aride vor fi în extindere continuă dacă suprafeţele împădurite din zonele de coastă se vor diminua constant, acestea funcţionând ca nişte sisteme de transport a apei către interiorul uscatului;
  • stocarea şi reglarea circuitului nutrienţilor – toţi nutrienţii din ecosistemul forestier sunt acumulaţi în însăşi vegetaţia pădurii;
  • reducerea încărcării cu sedimente a apelor – cantitatea de aluviuni transportată de pe suprafeţele împădurite este semnificativ mai mică decât cea transportată de pe terenurile agricole, menţinând mai puţin colmatate albiile râurilor;
  • diminuarea forţei vânturilor – acţionează ca perdele de protecţie în calea vânturilor puternice;
  • controlul calităţii atmosferei – acţionează ca filtre de purificare a aerului;
  • menţinerea biodiversitaţii – aceasta permite sistemelor naturale să se adapteze în mod continuu condiţiilor aflate în schimbare şi să-şi menţină potenţialul de a întruni nevoile oamenilor;
  • influenţarea schimbărilor climatice – acţionează în principal asupra nivelului de CO2 din atmosferă; în perioada de creştere şi pe tot timpul de viaţă al pădurilor, carbonul este preluat din atmosfera şi stocat sub formă de lemn/biomasă lemnoasă, frunze şi sol (de unde şi termenul de “carbon sinks” asociat); această cantitate de carbon rămâne stocată la nivelul ecosistemului pădurii, dar poate fi eliberată în atmosferă prin ardere.

 

Leave A Reply

Your email address will not be published.