Dosarul Victor Osipov ridică semne de întrebare în Republica Moldova. Fostul vicepremier acuză un „proces fabricat”
Cazul fostului viceprim-ministru pentru Reintegrare al Republicii Moldova, Victor Osipov, aflat în arest preventiv de aproape două luni, provoacă dezbateri aprinse la Chișinău și ridică întrebări privind funcționarea sistemului de justiție într-un moment-cheie pentru parcursul european al țării.
Republica Moldova încearcă să se prezinte în fața Uniunii Europene drept una dintre cele mai avansate țări candidate în procesul de aderare, însă dosarul penal în care este implicat Victor Osipov readuce în discuție teme sensibile legate de respectarea drepturilor fundamentale și de vulnerabilitățile instituționale ale statului moldovean.
Fostul oficial este cercetat într-un dosar privind deschiderea magazinelor duty-free pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, procurorii acuzându-l de abuz în serviciu. Anchetatorii susțin că schema ar fi favorizat contrabanda cu țigări în perioada 2015–2019, prejudiciul estimat depășind 4 miliarde de lei moldovenești.
Victor Osipov, care a ocupat funcția de vicepremier pentru Reintegrare și a fost ambasador al Republicii Moldova la OSCE, respinge acuzațiile și susține că dosarul este „fabricat”. Prin intermediul avocaților și al unor declarații transmise din detenție, acesta afirmă că a solicitat încă din 2015 verificarea legalității magazinelor duty-free și chiar închiderea lor, după apariția unor suspiciuni privind posibile nereguli și riscuri de contrabandă.
Cazul a depășit rapid dimensiunea unui simplu dosar economic și a generat reacții în spațiul public moldovean. Mai mulți jurnaliști, foști miniștri, avocați și personalități publice au semnat un apel prin care solicită verificarea legalității și proporționalității măsurii arestului preventiv. Printre semnatari se numără Mihai Cimpoi, Alexandru Tănase, Vitalie Marinuța, Veaceslav Ioniță și Aneta Grosu.
Semnatarii documentului cer intervenția Avocatului Poporului, a Procurorului General și a Consiliului Superior al Magistraturii, invocând respectarea prezumției de nevinovăție și standardele europene privind drepturile omului. De asemenea, sunt amintite criticile formulate în trecut asupra condițiilor din Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, instituție condamnată în mai multe cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Un alt aspect controversat este faptul că Osipov a participat prin videoconferință la ședința Curții de Apel, avocații săi susținând că această procedură i-ar fi afectat dreptul la apărare și posibilitatea unei comunicări eficiente cu echipa juridică.
În declarațiile sale publice, fostul vicepremier a sugerat inclusiv posibile influențe rusești infiltrate în instituțiile Republicii Moldova, afirmând că pozițiile sale proeuropene și pro-românești l-ar fi transformat într-o țintă. Acuzațiile nu au fost probate public până în acest moment.
Dosarul Victor Osipov apare într-un moment sensibil pentru Republica Moldova, aflată în plin proces de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. În acest context, modul în care autoritățile de la Chișinău vor gestiona cazul este privit de mai mulți observatori drept un test important pentru credibilitatea reformei justiției și pentru direcția democratică a statului moldovean.
