Proiectul de finanțare din fonduri europene a reabilitării Crucii comemorative a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munții Bucegi, va fi semnat, miercuri, la sediul MApN, de ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, și ministrul delegat pentru Fonduri Europene, Rovana Plumb.
Potrivit unui comunicat al MApN, ceremonia semnării proiectului de reabilitare a Crucii Caraiman va avea loc la ora 11,00, urmând ca de la ora 11,30, ministrul Adrian Țuțuianu să susțină o conferință de presă pe teme de actualitate din domeniul apărării.
Valoarea proiectului „Restaurarea, reabilitarea, conservarea și amenajarea unui spațiu expozițional în cadrul Monumentului Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial (Monumentul eroilor „Crucea Caraiman”/Monumentul Eroilor (Crucea) de pe Vârful Caraiman)” este de peste 19 milioane lei, din care 16 milioane reprezintă finanțare din fonduri europene. Valoarea cofinanțării cheltuielilor eligibile asigurată de Ministerul Apărării Naționale este de aproximativ 3 milioane de lei.
Istoric
Situată în zona centrală a masivului Bucegi, la limita de est a platoului, pe un amplasament care domină vizual valea superioară a râului Prahova, Monumentul Eroilot, cunoscut, în limbaj popular, sub denumirea de „Crucea de pe Caraiman”, constituie un simbol inconfundabil pe unul dintre cele mai importante trasee de circulaţie care leagă teritoriile naţionale, dar şi cele europene separate de lanţul munţilor Carpaţi. Monumentul se găseşte la altitudinea de 2291m, apropiată de cota atinsă de Vârful Caraiman (2386m), are o înălţime totală de cca. 39.3m (din care 8.35m reprezintă soclul) şi o deschidere a braţului orizontal de cca 15m. Soclul, din beton armat, realizat ulterior inaugurării, pentru o mai bună încastrare a structurii metalice, adăpostea, în cele două niveluri interioare, un generator electric, care punea în funcţiune 120 de becuri distribuite pe corpul central şi pe braţe. Crucea era luminată în noaptea de Sfânta Marie Mare (15 august) şi în noaptea de Înălţarea Domnului (5 iunie), dată la care se serba şi Ziua Eroilor.
Crucea de pe Caraiman a fost realizată prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ai României, în perioada 1926-1928 „întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei” aşa cum stă scris pe placa comemorativă fixată pe partea nordică a soclului. Proiectarea şi execuţia întregului monument s-au făcut cu efort, meşteşug şi inteligenţă româneşti. În documentele vremii, sunt menţionate, ca realizatori ai structurii metalice, Direcţia de Poduri din cadrul Direcţiei Generale CFR şi secţiile L1 şi L5 Sinaia, iar ca proiectanţi, inginerii români Teofil Revici şi Alfred Pilder şi dirigintele de şantier Nicu Stănescu. Proiectul ansamblului a fost realizat de arhitecţii Constantin Procopiu şi Georges Cristinel, iar monumentul a fost sfinţit în anul 1928, la 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.
În momentul finalizării lucrărilor de execuţie, monumentul era cea mai înaltă structură metalică din Europa situată la mai mult de 2000 m altitudine, putând fi comparată, ca realizare inginerească şi simbolistică, cu turnul Eiffel din Paris, cu Statuia Libertăţii din New York sau cu Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro. În colecţia românească a „arhitecturii din fier”, cele mai reprezentative unicate, înrudite prin aspiraţia către înalt, prin valoarea lor de simbol naţional comemorativ, prin calitatea de obiect de artă şi, nu în ultimul rând, prin caracterul lor exclusiv românesc sunt: Coloana fără sfârşit şi Crucea de pe Caraiman.
