S-a stins din viață Zoe Petre, istoric și fost consilier prezidențial

0 163

Zoe Petre, istoric și fost consilier prezidențial, a murit la 1 septembrie 2017.

Istoricul, publicistul și omul politic Zoe Petre s-a născut la 23 august 1940, în București. A fost fiica academicianului Emil Condurachi (1912-1987), profesor de istorie antică și arheologie la Universitatea București, și a Floricăi Moisil (1909-1977), cercetător la Biblioteca Academiei, fiica lui Constantin Moisil, întemeietorul numismaticii științifice în România.

A urmat Liceul Clasic, apoi, între anii 1956 și 1961, Facultatea de Istorie din București, specialitatea Istorie antică și arheologie. După absolvirea facultății, a lucrat în învățământul superior ca profesoară de istorie antică la Facultatea de Istorie. A fost, pe rând, preparator (1961-1968), asistent (1968-1978), lector (1978-1990) și apoi profesor universitar (din 1990) la aceeași facultate, predând cursuri de istorie a lumii antice, epigrafie greacă și latină, istorie a civilizațiilor din Antichitate.

În 1978, a obținut titlul științific de Doctor în istorie, cu teza “Formarea ideologiei democratice în Grecia antică”, conducător științific fiind prof. dr. acad. Dionisie M. Pippidi.

A deținut apoi funcțiile de Șef al Catedrei de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie, decan al Facultății de Istorie a Universității din București (1990-1996) și, apoi, de director al Școlii Doctorale de Istorie a aceleiași universități (2005-2010).

A susținut conferințe la Universitățile din Strasbourg, Lille, Amiens, Bruxelles, Cambridge.

A fost profesor asociat al École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris), Centre ”Louis Gernet” d’études comparées sur les sociétés anciennes; al Universității ”Jules Verne” din Amiens; visiting professor al universităților Harvard și Cambridge; visiting researcher al Universității Columbia, New York.

A fost director (1994-1996) și director onorific (1996-2002) al Ecole Doctorale Régionale en Sciences Sociales de Bucarest.

După evenimentele din decembrie 1989, Zoe Petre s-a manifestat activ și în cadrul societății civile. A fost membru fondator (1990) și președinte (2001) al Solidarității Universitare, membru fondator al Alianței Civice (1990), membru fondator și vicepreședinte al Fundației Române pentru Democrație (1992), membru în conducerea ”Higher Education Support Program” (HESP) al Fundației pentru o Societate Deschisă.

A făcut parte din Consiliul Științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) (2013-2015) și, la 24 aprilie 2017, a fost votată membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român (ICR).

A activat ca director de comunicare al campaniei prezidențiale a candidatului CDR, Emil Constantinescu, în 1992 și 1996, iar la 1 decembrie 1996, Zoe Petre a fost numită în funcția de consilier prezidențial pe probleme de politică internă și externă și coordonator al Departamentului de Politici Publice al Președinției României. A îndeplinit această funcție până la data de 21 decembrie 2000.

A fost membru fondator și vicepreședinte al partidului “Acțiunea Populară” (2003).

Printre cărțile publicate se numără: ”Commentaire aux Sept contre Thebes d’Eschyle” (en collaboration avec Liana Lupaș), Les Belles Lettres, Paris (Editura Academiei Române, București, 1981) — pentru care a obținut Premiul ”Timotei Cipariu” al Academiei Române; ”Civilizația greacă și originile democrației” (București, 1993); ”Societatea greacă arhaică și clasică (texte antice traduse și comentate)” (București, 1994); ”Cetatea greacă, între real și imaginar” (București, 2000); ”Vârsta de bronz (eseuri)” (București, 2000); ”Practica Nemuririi. O lectură critică a izvoarelor grecești referitoare la geți” (Iași 2004); ”La Roumanie apres 1989” (în colaborare cu Catherine Durandin, Paris, 2008); ”Toamna căpitanului” (2014). Totodată, a fost co-autor la mai multe ediții ale manualelor școlare de istorie.

A semnat numeroase studii științifice, recenzii și traduceri.

Editorialist al ziarului ”Ziua” (2001-2009) și colaborator al revistelor ”Secolul 20”, ”România literară”, ”Contemporanul”, ”22”, ”Historia”, ”Magazin istoric”, ”Observator Cultural”.

A fost distinsă cu: Premiul ”Nicolae Iorga” al Ministerului Culturii (1990), Premiul ”Mihai Viteazul” al Societății Mihai Viteazul — Călugăreni (1995).

A fost decorată cu Legiunea de Onoare în grad de Comandor de statul francez (1999) și, în același an, cu Ordinul ”Dom Infante Enrique” în grad de Mare Ofițer din partea Portugaliei. În 2000, a primit Ordinul ”Danebrog” — Mare Cruce din partea statului danez și, la 30 noiembrie, Ordinul Național ”Serviciul Credincios” al României — Mare Cruce.

A fost căsătorită cu arheologul Aurelian Petre (1925-1982) și au avut doi fii: Dan Petre (conferențiar universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA București și fost consilier prezidențial) și Dinu Petre (avocat).

Leave A Reply

Your email address will not be published.