România corporat(R)istă, vlogăristă și botanistă
Ce poți face cu timpul tău alocat informării personale? O să-mi spuneți, cei care ați mai citit câte ceva sau care mai dispuneți de dispensă divină fiind înzestrați cu sclipiri de inteligenț(i)a, că totul depinde de sursele de informare pe care le alegi. Restul o să mă înjurați ca să nu păreți oițele negre din turmă. Păi, să vedem!…
Deschizi Facebookul pentru că printre sumedenia de amici neinvitați pe pagina ta ai totuși și ceva prieteni care postează chestiuni interesante și ai dat like paginilor de media care te interesează, deci găsești mult mai rapid informația pe care o cauți. Informația ca informația, dar mai interesant decât informația este modul de abordare și prezentare a subiectului. Dar până ajungi la siteurile online cu pricina te lovești de foarte multe postări puerile, instigatoare sau chiar agresive care te duc cu gândul la epoca de piatră când urmașii Adamului le crăpau capul fiicelor Evei pentru că doreau să le cunoască anatomia. Reacția este una naturală: ”unde dai și unde crapă!”, adică nimic verosimil, totul este de un natural primitiv-abject. Dacă ai nerv să te uiți și la comentarii, ferească Sfântu‘ (care vreți voi, membrii ai coaliției pentru familie)! Pe subiectele delicate, dar postate direct interesat pentru a hrăni sămânța discordiei, comentariile sunt pline de ură, despotism și chiar tronează amenințări care dacă ar fi posibil ar putea fi puse și în practică (noroc că facebookul este plin de conturi false și personajele implicate în poveștile absurde sunt la sute sau mii de km distanță). Facebookul pestriț, abundând de vlogeri, blogeri și alte personaje zoologice nedefinite încă, te agresează fără milă! Milioane de corporat(r)iști își defulează public oprobriul că sunt sub tutela guvernamentală a unor hoți prăpădiți și între două masturbări cerebrale (pentru care sunt remunerați furajat cu trifoi cu patru foi, nu cu fânațe ca pătura cârpită proletară) urlă din toți bojoci #rezist. Ei știu că după ce au scăpat de munca de birou și alergatul pe facebook se duc să-și laude performanțele sociale și profesionale cu cei aidoma lor, pentru că deh!… trifoiul cu patru foi poate fi convertit și în licori pretențioase. Sute de omuleți senili dar plini de emfază și prostie rudimentară se reproduc verbal prin filmulețe de tip selfie, spunându-ne nouă ceea ce pierdem și nu știm dacă nu am fost atenți la ce face Guvernul, Parlamentul și vecinul de palier, care nu mai ucide capra vecinului, nici pe vecin nu-l ucide să-i ia capra ci mai degrabă dezamăgește capra masturbându-se în fața ei, chipurile făcându-i în ciudă! Dacă ai căzut în capcana facebookului ești mâncat, pentru că nu-ți mai arde de nici o informare și realizezi că tot ceea ce știi și poți face se rezumă la tine, pentru că sistemul te respinge. El, Sistemul, a fost creat tocmai pentru ca toți asemeni ție să fie rejectați, înjurați și dacă este cu putință și umiliți. Dacă ai nervii tari sau ți-a reușit detașarea, atunci te mulțumești să constați, să ignori și să mergi privind numai înainte precum țânțarul Anofel la paharul Berzelius, categoric fără să te implici în dispute sau să îți exprimi public părerea. Oricum ai face și orice ai spune nu ești bun de nimic, toți sunt mai deștepți decât tine, iar mama ta a fost vizitată cu tendința vădită de siluire de către iobagii răscoalei de la 1907 și dacă cumva ți-ai permis să frizezi impertinența nefiind de acord cu turma, atunci mama ta este eroina principală care a stat cu pieptul gol ținând piept trupelor de eliberare rusești. Despre informațiile perpetuate în spațiul public al rețelei de socializare nu este prea mare lucru de zis, pentru că postările cuprind tot ce poate imagina mintea omului, de la rezonanțele energiilor geto-dacice până la împerecherea adn-ului maimuței cu urmașul ei, adică tot noi, omul. Libertatea se regăsește în tot ceea ce poate fi exprimat, desenat și detonat, doar că obligatoriu trebuie să știi cum s-o folosești. La noi, românii, libertatea însemnă interpretarea democrației în maniera neaoșă, pentru că ”de aia, futu-ți morții mă-tii, au murit oameni la revoluție, ca să pot eu să-ți spun ce să mănânci, când și cum să mănânci, dar mai ales să sugi, când și cum să o sugi!…”.
Ai scăpat de facebook sau îl lași pe mai târziu și alegi să pornești televizorul. Staruri porno cu chelie sau despletite, care au fost refuzate de industria XXX pe motiv că din prea multă scoarță cenușie mucegăită nu pot geme fals, ca atare nici mima orgasmul, se produc intelectual și verbal de ți se face părul măciucă în zona inghinală a iubitei/amantei/soției, proaspăt dusă în vizită la un salon de cosmetică. Ce n-au cosmetizat marii deontologi de presă, producătorii lor sau editorii buletinelor de știri, au cosmetizat degeaba beneficiarele reconversiilor profesionale făcute pe bani europeni. Unde mai pui faptul că în studiourile tv apar invitați aleși pe sprânceana Spânului invitat de harapii albi ai presei libere autohtone. Pădurea Letea și restul pădurilor virgine (păduri în care mâna omului nu a pus niciodată piciorul) dispare sub drujba producătorilor de hârtie igienică și șervețele parfumate, singura metodă prin care mai poți curăța televizorul și îți poți înfrânge greața. Dacă reziști până la capăt nu-ți mai rămâne decât să iubești România! Ah, nuuu! Nu o poți iubi în felul tău, trebuie să o iubești cu sudalme, cu încrâncenare, spume la gură și bube la cur ca să poți motiva săritul din scaunul domnesc al moderatorilor. O poți iubi cu forța dacă nu stă altfel, o siluiești și o mozolești princiar, abuzând de eufemisme, metafore și parabole, închizând-o în falusul lui Gauss (pardon, clopotul am vrut a scrie) ca să știi că trebuie să te întorci de unde ai plecat, nu altfel! Trebuie să dai cu iubita ta Românie de Terra, că autostrăzile sunt insuficiente și toate duc la Kaufland în Odorheiul Secuiesc. Nu exiști dacă nu o maltratezi și batjocorești așa cum își închipuie ei că trebuie dovedită, pentru că deh dacă tot nu ai fost bun pentru industria porno, atunci măcar să-ți pui la bătaie imaginația.
Precum ursul păcălit de vulpe, mă termin brusc, fără coadă, întrebându-vă: revenim și noi la normalitate, oameni buni?…