Moldoveanu Jean (MJ) este unul dintre clienții BCR, acesta aflându-se în litigiu cu Banca Comercială Română pentru două contracte de credit ipotecar. Moldoveanu Jean se judecă cu BCR începând din anul 2012 în mai mult de 14 procese deschise pe diverse teme (contestație la executare, clauze abuzive etc.), toate spețele aflate în litigiu datorându-se celor două contracte de credit încheiate cu banca. MJ a fost de acord să își exprime în mod public nemulțumirea asupra modului de soluționare a cauzelor sale în instanță, în ceea ce priveste procesele de contestație la executare. De asemnea, MJ a fost de acord să ne împărtășească experiențele sale în raporturile cu banca, inclusiv de experiențele din sălile de tribunal, apreciind că nu a beneficiat de un proces echitabil și corect, deși acest drept este garantat prin constitutie.
Public News FM (PNFM): Cum ați început relația cu banca, domnule Jean Moldoveanu?
JM: Simplu. Am încheiat cu sucursala clujeană a BCR două contracte de credit Maxicredit, cu ipotecă, pentru nevoi personale, contractele cu nr.1497/21.05.2007 și 2743/04.09.2007. Practic am întâpinat ceva probleme de la bun început.
PNFM: Detaliați, vă rugăm!
JM: Atât la încheierea contractului 1497/21.05.2007 cât și a contractului 2743/04.09.2007 am fost indus în eroare de către reprezentanții băncii, încheind un contract de credit cu dobanda constanta de 7,4% pe primele 12 luni și variabilă ulterior, dobanda variabilă fiind exclusiv funcție de euribor, potrivit confirmării verbale a angajaților băncii. În fapt, banca a avut o altă interpretare a contractului, astfel incat dobanda variabilă aplicată de bancă în calculul obligațiilor a început cu a 13-a lună contractuală fiind stabilită unilateral de către aceasta.
PNFM: Nu ați remarcat această incertitudine referitoare la dobândă, de la bun început, din dialogul avut cu ofițerul de credit?
JM: La încheierea contractului 1497/21.05.2007, deși am solicitat graficul de rambursare, nu l-am primit, deși graficul de rambursare este parte integrantă din contract și trebuie calculat potrivit prevederilor contractuale și legale. Reprezentanții băncii mi-au oferit, doar la insistențe, un “grafic” calculat cu dobanda de 7,4% constantă pentru toate cele 300 rate lunare, acest grafic având 16 pagini. Trebuie să menționez că reprezentanții băncii nu au dorit să semneze graficul. La fel s-a procedat și în cazul contractului 2743/04.09.2007, caz în care am primit un “grafic”calculat cu dobanda constanta de 7,4% pentru primele 16 rate și ultimele patru (4) scadente, graficul de rambursare conținând doar două pagini, deși graficul trebuia eliberat pentru 300 de rate lunare. Spre deosebire de primul contract, reprezentanta băncii a semnat doar pe a 2-a pagină.
Banca a înțeles să nu își îndeplinească obligațiile contractuale și legale
PNFM: Totuși, cum ați ajuns la litigiu cu banca?
JM: Totul a început din cauza modului în care banca a înțeles să nu își îndeplinească obligațiile contractuale și legale, respectiv a fapului că am fost indus in eroare la semnarea contractelor privitor la tipul de contract pe care l-am semnat și a faptului că banca nu a precizat prețul real al contractelor la momentul semnarii lor, astfel încât am încetat în mod deliberat plățile la sfârșitul anului 2009.
PNFM: Deci dumneavoastră ați recurs la gestul extrem de a întrerupe plata ratelor…
JM: În fapt, la trecerea a 12 luni de la semnarea contractului 1497/21.05.2007 am încetat plata sumelor cerute de BCR pe o perioada de 45 zile (10.05-26.06.2008) datorită modificării sumei de plată care mi s-a comunicat la ghișeul bancii unde m-am dus să plătesc. După ce am obținut promisiunea că mi se va elibera graficul de rambursare parte integrantă din contract, grafic care să reflecte sumele cerute de bancă, am continuat să plătesc. Nu am primit niciodată un asemenea document pe care sa mi-l înșusesc. La sfârșitul anului 2008 când EURIBOR a scăzut cu aproximativ 3,5, iar dobânda a crescut cu 1%, mi-am dat seama că banca nu calculează obligațiile așa cum mi-a confirmat inițial, prin reprezentanții ei, la semnarea contractului. În condițiile în care banca nu a dorit să elibereze graficul de rambursare (parte integrantă din contract) și nici nu a dorit să ofere explicații pentru modul de calcul al obligațiilor, după ce în contractul de credit 2743/04.09.2007 am achitat a 16-a rata, ultima pentru care aveam scadența înscrisă în “graficul” eliberat (practic nu mai aveam temei de plată), am încetat să mai plătesc. În urma deciziei mele, banca a pornit executarea în anul 2012, fără a avea dovada comunicării punerii în întârziere pe adresa contractuală și fără a avea dovada notificării declarării scadenței anticipate a creditului.
Ce este fundamental greșit în contractele BCR?
PNFM: Care au fost demersurile ulterioare ale băncii, vizavi de sitarea plăților aferente ratelor?
JM: Ce demersuri să fie?! Procesele! BCR a susținut în procese faptul că eu am fost informat încă de la semnarea contractului, că ulterior primelor 12 luni de dobândă constantă mi se va aplica dobânda variabilă de la art.5 din contract, respectiv dobânda variabilă de referință afișată la sediul BCR, la care se adaugă o marjă de 1,5 procente. De asemenea, banca a susținut faptul că eu aveam posibilitatea să mă interesez de nivelul dobânzii de referință afișată la sediul BCR, dobândă care la momentul semnării contractului a fost de 8.9%, astfel încât dobânda variabilă după trecerea primelor 12 luni a fost de 10.4% (8,9+1,5). Această dobândă variabilă aplicabilă contractului nu s-a modificat până la momentul apariției OUG50/2010, conform susținerilor BCR. Ulterior anului 2015, după ce am pierdut faza de fond în procesele de contestație la executare pe o motivație controversată din punctul meu de vedere – fără a se lua în considerare expertizele contabile judiciare care îmi erau în totalitate favorabile, am început procesele de clauze abuzive pe care le-am câștigat definitiv și irevocabil, instanțele pronunțându-se pentru anularea comisioanelor de acordare și administrare, respectiv anularea formei de dobândă variabilă aplicabilă dupa a 13-a luna contractuală.
In concluzie: Contrar susținerilor BCR , banca nu a putut face dovada faptului că la momentul semnării contractului, respectiv după trecerea primelor 12 luni de dobândă constantă m-a înștiințat de nivelul dobânzii de referință afișat pe “peretele” instituției,nivel aplicabil după primele 12 luni contractuale, modul în care a fost stabilită dobânda variabilă afișată la sediul instituției și de asemnea, că ar fi negociat vreo clauză contractuală. Rețineți faptul că BCR nu mi-a eliberat graficul de rambursare parte integrantă din contract cu dobânda contractuală, fixă de 7,4% pe primele 12 luni, și cu dobânda de 8,9% + 1,5, respăectiv 10,4 % la momentul semnării contractului. BCR mi-a eliberat un “grafic” calculat cu dobânda constantă de 7,4% pentru toate scadențele de plată. Aceasta carență a făcut ca să nu am cunoștință despre prețul real al contractului de credit la momentul semnării acestuia, un preț real asupra căruia nu mi-am dat consimțământul. Doresc să întăresc ideea că în acest mod am fost privat de dreptul de a pune întrebări băncii, întrebări despre modul în care interperetează contractul privitor la stabilirea dobânzii (cum a ajuns la acea valoare și pe care bază se modifică dobânda).
Nemulțumirile clientului băncii sunt legate și de procesele de contestație la executare
PNFM: În ce stadiu ați ajuns cu procesele?
JM: Procesul de contestație la executare pentru contractul 2743/04.09.2007 a fost pierdut definitiv în anul 2015, pe o motivare a instanței pe care o consider nerealistă, anterior câștigării procesului pe clauze abuzive.
În continuare mă voi referi doar la procesul de contestație la executare, pentru contractul de credit 1497/21.05.2007, dar am simțit nevoia să îmi exprim public nemulțumirea pentru că se pare că ne îndreptăm spre același deznodământ ca în cazul contractului 2743/04.09.2007, cu o motivare bazată exclusiv pe afirmațiile băncii fără să se țină cont de probele prezentate de subsemnatul.
JM: Nu pot sa nu remarc faptul ca motivarea instantelor are ca și temei sume pretinse care nu mai sunt actuale, clauze contractuale care nu există, documente care sunt altceva decât se pretinde a fi sau documente despre care însăși banca susține că nu există.
PNFM: Mai concret, care sunt nemulțumirile dumneavoastră?
JM: Nemulțumiri:
1. Întâi de toate, instanța care a fost chemată să soluționeze căile speciale de atac – revizuirea și contestația în anulare este aceeași cu cea care a soluționat recursul.
2. Procesul de contestație la executare pentru contractul de credit 1497/21.05.2007 a fost suspendat până la soluționarea procesului pe clauze abuzive, a cărui câștigare a avut ca efect anularea comisioanelor de acordare și administrare, respectiv anularea formei de dobândă variabilă aplicabilă după a 13-a lună contractuală, astfel încât sumele solicitate inițial de bancă în demersul de executare silită nu mai puteau avea caracter cert, lichid și exigibil și titlul executoriu trebuia anulat.
JM: Prin urmare, suma inițială cerută de bancă spre executare nu mai este reală deoarece instanța a anulat prin sentința de la dosarul de clauze abuzive, aproximativ jumătate din suma solicitată care acum ar fi ajuns la peste 230.000 euro. Cu toate acestea, instanța nu a anulat titlul executoriu în recurs în dosarul de contestație la executare ci a dispus continuarea executării silite deși suma solicitată de bancă initial este clar că nu mai este certă, lichida și exigibilă. Pentru acest motiv am deschis două noi procese, atacând hotărârea din recurs cu revizuire și contestație in anulare pentru recursul soluționat nefavorabil. Practic suntem în situația în care situația nu este “gravidă” ci doar “puțin gravidă”, suma solicitată inițial de bancă nefiind certă, ci este substanțial mai mică, fiind certă pe partea care nu a fost anulată, conform raționamentului instanței.Din punctul meu de vedere este contrar logicii, prevederilor contractuale și legale, faptul că s-a dispus continuarea executării deși creanța nu mai este certă, lichida și exigibilă. De asemenea, declararea scadentă a creditului este nelegală după anularea clauzei de dobândă și a comisioanelor de acordare și administrare, deoarece în aceste condiții, prin sumele achitate până în 2009, la data declarării scedenței anticipate a creditului și chiar la această dată, dupa cinci ani, ratele de restituire a împrumutului sunt achitate.
PNFM: Să revenim la nemulțumiri…
JM: Da. Să revenim.
3. În mod concret, există o contradicție serioasă între motivul invocat în cererea de executare silită pentru declararea scadenței anticipate și începerea executării silite și documentul prezentat ca și suport al motivului – “grafic” eliberat cu dobândă constantă de 7,4 %, în condițiile în care sumele supuse executării sunt calculate conform modului în care banca a interpretat unilateral prevederile contractuale. Astfel, motivul invocat de către bancă în cererea de executare este: “În fapt, la data de 21.05.2007 s-a încheiat contractul de credit nr. 1497, între B.C.R. S.A. și Moldoveanu Jean, în calitate de împrumutat, prin care Împrumutatului i se acordă un credit cu condiția rambursării creditului în rate lunare, conform graficului de rambursare, parte integranta din contract. (…) Ca urmare a neachitarii ratelor la termenele menționate în graficul de rambursare și a neonorării notificărilor din partea subscrisei de a achita debitul scadent pe cale amiabilă, contractul de credit a fost reziliat devenind scadent anticipat, conform art. 8 din Condiții Generale – Anexa la Contractul de credit nr. 1497 din data de 21.05.2007. Pentru aceste considerente, solicităm aducerea la îndeplinire a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, cu condiția ca adjudecarea imobilului să nu aibe loc sub 75% din valoarea imobilului.”
JM: Dacă m-ați urmărit cu atenție, practic, B.C.R. S.A. recunoaște că a calculat obligațiile contractuale ale subsemnatului, respectiv a calculat sumele supuse executării cu dobânda variabila afișată de 8,9% și, în acest sens, citez din susținerile B.C.R. S.A., preluate în decizia civilă de la pagina 30, ultimul rand și pagina 31, în continuare: “Experții omit să constate împrejurarea că dobânda de referință variabilă a B.C.R. S.A. nu a suferit fluctuații până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 50/2010 când a fost modificată dobânda pentru alinierea la dispozițiile legale, impuse atât băncii, cât și consumatorilor. La data contractării creditului, dobânda de referință a B.C.R. S.A. era de 8,9 %, același nivel al dobânzii fiind înregistrat și la momentul expirării perioadei promoționale de 1 an de zile, perioadă în care dobânda contractuală a fost fixa. Pe perioada derulării contractului de credit bancar ulterioară momentului expirarii perioadei promoționale în care dobânda a fost fixă, până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 50/2010, dobânda de referință a B.C.R. S.A. a fost fixă de 8,9% pe an.”
PNFM: Adică?…
JM: Conform clauzei de la art.5 din contract dobânda contractuală dupa primele 12 luni de dobândă constantă este formată din dobânda variabilă afișată la sediul BCR la care se adauga 1,5 adica 8,9+1,5=10,4%, iar graficul de rambursare parte integrantă din contract, la semnarea contractului, trebuia calculat cu dobânda de 7,4% pe primele 12 luni contractuale și cu dobânda variabilă (8,9+1,5=10,4 %) incepand cu luna a 13-a. Documentul prezentat de B.C.R. S.A. în dosarul execuțional ca fiind “grafic” de rambursare, practic este un document fără relevanță, care nu respectă clauzele contractuale; acesta este calculat cu dobânda de 7,4% pe toată durata contractuală, inclusiv începând cu luna a 13-a, ori dobânda constantă de 7.4% se aplică doar primelor 12 luni contractuale.
PNFM: Susțineți că…
JM: stați că nu am terminat. Mai am două nemulțumiri pe care le pot argumenta.
4. Există o contradicție extrem de serioasă între stabilirea obligațiilor de plată contractuale din întâmpinarea BCR, adresa BCR la care se face referire în conținutul expertizei contabile judiciare care arată că nu există grafic de rambursare la dosarul de creditare și motivarea instanței raportat la existența graficului de rambursare la dosarul de creditare.
Prin intampinare, B.C.R. S.A. afirma că în ceea ce privește întinderea titlului executoriu: „Cuantumul ratelor de credit datorate se regăsește în cuprinsul graficului de rambursare, parte integrantă din contract, dobânda a fost și este calculată raportat la prevederile de la pct. 5, pct. 7 si pct. 8 din contract, iar cuantumul comisioanelor raportat la pct. 9 din contract. Spețele care nu au putut fi cuantificate la data emiterii somației sunt reprezentate pe de o parte de dobânzile care se calculează până la data plății inclusiv, iar pe de altă parte, de cheltuielile aferente recuperării creanței prin executare silită.”. Totuși, în pagina 6 a expertizei judiciar contabile se specifică clar și cert fapctul că:
<<Nu am identificat la dosar nici un exemplar din graficul de rambursare (scadenţar) a creditului semnat de părţi, care să însoţească contractul de împrumut în calitatea de Anexă la contractul de credit.
Mai mult, în urma solicitării experţilor ca banca să depună la dosar un exemplar al graficului de rambursare (scadenţarului) însuşit de către păţi, deoarece împrumutatul susţine că nici nu s-a încheiat grafic de rambursare Anexă la contractul de creditare, aşa cum era normal şi legal, Banca afirmă că “În ceea ce priveşte graficele de rambursare (scadenţarele) aferente derulării contractului, întrucât acestea puteau fi solicitate gratuit de către contestatori de la orice unitate bancară, din oricare judeţ, nu putem pune la dispoziţia expertului exemplarul nr. 2 al graficului solicitat şi eliberat acestora, întrucât raportat la acest mod de a intra in posesia documentelor, graficele nu se regăsesc la dosarul de creditare.” – conform adresei nr. 74297/i/07.03.2014, prezentata de B.C.R. S.A…>>.
JM: Expertiza judiciar contabilă specifică clar și cert lipsa graficului de rambursare! Interesant devine faptul că banca susține că graficul de rambursare nu există la dosarul de creditare și totuși în sentința civilă din faza de fond, din sedința publică din data de 24 aprilie 2015, la pagina 12 citam: “De altfel, la dosarul de creditare există un exemplar al graficului semnat de contestatorul Moldoveanu Jean.”. Iar în decizia civilă din faza de recurs, din ședința publică din data de 20 martie 2017, la pagina 35 citam: “Sustinerile recurenților despre necunoașterea nici măcar a graficului de rambursare inițial sunt nereale, fiind contrazise de graficul inițial, aflat în dosarul de creditare care poartă semnătura acestuia, fiind însușit de către imprumutat”! Prin urmare, instanțele fac referire în motivare la un document pe care însăși banca susține că nu există, deși acesta este tocmai temeiul calcului obligațiilor de plată contractuale, așa cum reiese din întâmpinare.
PNFM: Este grav ceea ce ne spunețí!…
JM: Stați că nu am terminat. Mai am una și gata. O mare nemulțumire.
5. În ceea ce privește posibilitatea ridicării graficelor de rambursare de la ghișeele băncii, explicația B.C.R. S.A. preluată de instanță a fost că graficul se putea ridica de la orice ghișeu al bancii, conform prevederilor din condițiile generale contractuale, anexă la contract, ori o asemena clauză nu există. “In conformitate cu prevederile din conditiile generale anexa la contractul de credit, banca eliberează la cerere și oricând și în mod gratuit împrumutatului un grafic de rambursare, neavând obligația de a-l comunica în altă manieră”- pag 35 -36 din sentinta civila din faza de recurs. Obligația de a pune la dispoziție graficul de rambursare și de a informa clientul despre cuantumul obligației de plată prin intermediul graficului de rambursare parte integrantă din contract, este a băncii și nu a clientului, atât timp cât aceasta nu este prevazută în contract. Oricum, subsemnatul, am solicitat graficul de la biroul ofițerilor de credit al băncii și nu l-am primit atunci când am fost să depun banii la ghișeele caseriei băncii.
Doresc să mai adaug ceva foarte, foarte important!
La mai multe termene de judecata am ridicat problema locului în care se specifica în contract obligația clientului de a cere graficul de rambursare, în plus față de obligația băncii de a-l pune la dispoziție, dar nu am primit răspuns, pentru că nu există o astfel de dispoziție contractuală. Introducerea unei clauze contractuale prin care clientul este informat la ghișeu și doar la cerere, de modificarea cuantumului obligației de plata izvorâte din contractul bancar contravine prevederilor doctrinei economice a activității de creditare, legislației bancare și legislației pentru protecția consumatorului (Legea nr. 289/2004 – conform raspunsului B.N.R. la interpelarea avocatului subsemnatului, dl. Ioan Mărginean), dar și conform prevederilor dreptului civil și ar fi atras nulitatea contractului din start.
Inteleg sa fiu acuzat de încălcarea unei prevederi contractuale care este inserată în contract, dar nu înțeleg să fiu acuzat ca și mijloc de probă, de încălcarea unei prevederi care nu există în contract. Pe de altă parte, dacă subsemnatul am ridicat problema inexistenței unei clauze de acest gen, nu înțelegem atitudinea instanței de a lua în considerare o atare explicație a băncii în condițiile inexistenței unei asemenea prevederi în contract.
Determinat să lupte până la capăt
PNFM: Ceea ce ne-ați spus până acum mi se pare un film prost. Și totuși se întâmplă în România, într-un stat european. Veți continua această luptă procesuală sau renunțați?
JM: Nu sunt genul care să renunțe, indiferent de consecințe. În primul rând, în timpul facultății (fiind absolvent al secției de turism și servicii al Facultății de Știinte Economice de la Universitatea Babes-Bolyai), am avut două ore de contracte bancare susținute de vicepreședintele de atunci al Băncii Transilvania, d-na Cecilia Iliescu, din care am reținut niște aspecte de bază din relațiile contractuale cu banca:
-contractul de credit trebuie să fie clar și explicit;
-prețul pe care trebuie să îl plătească clientul pentru suma împrumutată se înscrie în mod obligatoriu în graficul de rambursare care trebuie să facă parte din contract;
-încasarea sumelor de către bancă se face în baza graficului de rambursare.
Acest fapt m-a facut să am încredere nestrămutată în susținerile mele și să continui această luptă. În proces, desi BCR a adus doar o parte din reglementările interne de cerditare, am constatat că banca nu și-a respectat propriile reglementări interne în activitatea de creditare a persoanelor fizice, în ceea ce privește încheierea documentelor contractuale și a graficului de rambursare parte integranta din contract, fapt ce l-am semnalat instanței de judecată.
PNFM: Ați solicitat și ajutorul unor organe de control abilitate să efectueze control asupra unităților bancare?
JM: Vă răspund și la asta! Dupa mai mult de un an și jumătate de cereri și reveniri la cereri, în anul 2015, ANPC a formulat două răspunsuri în speța subsemnatului, răspunsuri care au arătat că BCR nu le-a putut pune la dispoziție graficul de rambursare parte integrantă din contract și nu există astfel consimțământul împrumutatului pentru suma solicitată de bancă, iar în al doilea raspuns, ANPC opinează că tipul de contract semnat de subsemnatul nu indica cu claritate forma de dobândă aplicabilă.
Prin intermediul unuia dintre avocați, ca urmare a solicitării adresate Comisiei de Buget-Finanțe, Activitate Bancară și Piață de Capital a senatului României, și a răspunsului nr. XXII/2P/18.01.2016 (în condițiile în care BNR nu a dorit să răspundă în mod direct) am obținut confirmarea faptului că tipul de contract utilizat de BCR în relația cu subsemnatul, Maxicredit cu ipotecă pentru nevoi personale, trebuie să respecte prevederile Legii 289/2004 a creditului de consum în ceea ce privește obligația întocmirii și aducerii la cunoștința împumutatului, în vederea obținerii consimțământului acestuia, a graficului de rambursare – tabela de creditare. Această obligație există atât la semnarea contractului cât și pe parcursul derulării contractului.
Expertiza contabil–judiciară elaborată de un reputat profesor universitar de la Facultatea de Știinte Economice cu specializare finanțe–bănci și fiscal ne este favorabilă întru totul. Acest expert a fost citat de către însăși BCR într-unul dintre procesele care au avut ca și cauză clauzele abuzive, acest expert fiind un reputat specialist în domeniu. Curtea de Apel din Cluj a solicitat un punct de vedere din partea dânsului pentru dezlegarea unor probleme economic-financiare legate de activitatea de creditare.
PNFM: Concluzionând! Sunteți departe de a fi terminat acest război și încă sperați la o soluționare judridică corectă a litigiului dumneavoastră?
JM: Încă mai sunt de dus câteva bătălii, dar despre război nu pot spune că-l voi câștiga. Rămâne de văzut. Cert este un singur lucru: faptul că sunt determinat să lupt până la capăt, așa cum vă spuneam anterior, indiferent de consecințe!
PNFM: Succes! Sau, baftă?!
JM: Ambele urări se acceptă! Mulțumesc!
