Se presupune că orice Guvern din lumea aceasta este numit, susținut și votat în comisiile de specialitate doar pentru bunăstarea poporului. Natural ar fi să nu luăm în calcul guvernele din țările în care dictatura funcționează, ci să luăm în calcul doar guvernele din țările democratice. Și mai natural ar fi să ne oprim asupra României, pentru că aici trăim. Toate guvernele României postdecembriste, până la ultimul Guvern Adrian Năstase, și-au îndeplinit rolul executiv lăsând celor două camere ale Parlamentului să-și exercite rolul legislativ. De la Adrian Năstase încoace, Guvernele și-au asumat și rol de entitate legislativă, promulgând prin asumarea ordonanțelor guvernamentale unele legi care nu au primit girul Parlamentului. Dacă tot și-au încălcat atribuțiile constituționale, toate guvernele din prin 2004 până în prezent, ar trebui să le ofere reprezentanților guvernului din teritoriu, respectiv prefecții, anumite libertăți sau măcar dacă nu modifică legea permițând prefecților să rămână înregimentați politic (nu doar numiți politic) atunci măcar să anuleze aceste prelungiri inutile din teritoriu, pentru că prefecții sunt entități cu rol decorativ, uneori chiar figurativ, poporul zărind câte o ”moacă” de prefect pe la nu știu ce inaugurare sau tăiere de panglică. Să luăm un exemplu de inutilitate execuțională.
Debutul anului 2017 a adus printre altele și o serie de modificări legislative menite a “simplifica” viața cotidiană a cetățeanului de rând. Pe acest fond a fost promulgată și Legea nr.1/2017, prin care a fost eliminat mult controversatul timbru de mediu, solicitat de autoritățile fiscale la prima înmatriculare a unui vehicul. Urmările acestei decizii nu au fost previzionate, datorită unei capacități discutabile a emitentului acestei legi. În primul rând, autoritățile competente pentru înmatricularea vehiculelor, din subordinea M.A.I., au fost prinse pe picior greșit, cu mari lipsuri de personal, datorită unei politici centrale execrabile ale acestui minister în domeniul resurselor umane. Peste acest aspect s-au suprapus și plecările masive din sistem, prin încheierea raporturilor de muncă în vederea pensionării, a unui important număr de funcționari publici, polițiști sau personal contractual.
Consecința nefastă pentru cetățeanul mult adulat, a fost generarea în prima fază a anului 2017, de cozi interminabile la ghișeele de înmatriculare a vehiculelor. În unele județe timpul de așteptare pentru înmatricularea vehiculelor, a fost de până la câteva luni de zile. Fără a se insista pe presiunea generată asupra lucrătorilor de poliție sau pe cel mai jos nivel al salarizării lor, din tot M.A.I.-ul. Ulterior a fost identificată o soluție, care în aparență a rezolvat problema cozilor din fața instituțiilor prefectului, organisme practic impotente în rezolvarea problemelor de personal. Soluția programărilor online care, încet-încet s-a generalizat la nivel național, nu a făcut decât să mute coada de așteptare din fața acestor instituții, relativ inutile cetățeanului de rând, la individ în spațiul virtual propriu. O altă înșelătorie a prefect(ur)ilor.
O altă urmare a apariției acestei legi, implicit și a eliminării timbrului de mediu, a avut un impact devastator asupra parcului auto a României. Creșterea incontrolabilă a numărului de vehicule importate a avut un singur efect benefic. A umflat conturile Ministerului Transporturilor prin organismele lor proprii, așa zisele filiale locale ale registrului Auto Roman, unde practic începe calvarul cetățeanului adulat, care are proasta idee de a-și achiziționa o mașină: cozile de așteptare în vederea omologării vehiculului pentru înmatriculare. Cine împiedica acest minister să facă angajări de personal, la sumele pe care le colectează, nu se știe…
Prin creșterea numărului de vehicule, nu s-a întâmplat decât mărirea diferenței dintre numărul vehiculelor noi (grupa 0-2 ani) și a celor second-hand (grupa 16-20 ani), cu un impact nefast asupra calității aerului, dar și a siguranței participanților la traficul rutier. Conform datelor publicate de autoritățile competente, la nivelul anului 2017 în România au fost înmatriculate 627.743 vehicule, cu 58,3% mai multe decât în anul 2016. Parcul auto național a ajuns la cifra de 7,63 milioane de vehicule, la sfârșitul anului 2017. Dintre acestea, numărul vehiculelor noi a ajuns la „uriașa” cifra de 287.174 unități (grupa 0-2 ani), în timp ce aproximativ 2,28 milioane de unități din totalul parcului auto național sunt mai vechi de 11-15 ani, 1,77 milioane de unități cu vechime între 16 și 20 ani, iar alte 1,71 milioane cu peste 20 de ani vechime. Într-o concluzie sumbră, circa 10% din parcul auto național are peste 20 de ani vechime. Doar in anul 2017, potrivit statisticilor oficiale, au fost înmatriculate 105.083 vehicule noi, în timp ce numărul vehiculelor second-hand înmatriculate în anul 2017, a fost de 518.927 unități, în creștere cu 112,2% față de anul 2016. Aceasta cu ajutorul Legii 1/2017, date din grija pentru cetățean… Care grijă?! Spuneți-ne dumneavoastră, Măria Sa cititorul, că noi nu am găsit-o încă și am convingerea că nici autoritățile.
Foarte important: a nu se uita că începând cu acest an, este obligatorie inspecția tehnică în fiecare an, pentru vehiculele mai vechi de 12 ani. Un calcul simplu poate dezvălui sumele de bani stoarse din buzunarul cetățeanului mult adulat, la numărul de vehicule din parcul auto național, care au vechime de peste 12 ani (cca 75%), sume care vor umfla și mai mult conturile Ministerului Transporturilor… Mă urmărește cu insistență un logo: „…din grija pentru cetățean…”. Să repetăm niște cifre care sunt publice! Pe întreg anul 2017 autoturismele noi înmatriculate totalizează 105.083 unități, în creștere cu +10.71% față de 2016. În ceea ce privește autoturismele second-hand înmatriculate pentru prima oară în România, volumul acestora a atins în decembrie 2017 cifra de 44.440 unități, o creștere de +112.2 % față de decembrie 2016. Pe tot anul 2017, autoturismele second-hand înmatriculate pentru prima dată în România au însumat 518.927 unități, o creștere de +74.55% față de 2016.
Eliminarea timbrului de mediu continuă să mărească diferența dintre numărul de mașini second-hand și cele noi înmatriculate pe piața din România. Potrivit raportului emis de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) pentru luna septembrie, românii au înmatriculat 10.425 de mașini noi, în creștere cu 11.37% comparativ cu septembrie 2016. În ansamblu, în primele nouă luni ale anului, numărul de mașini noi înmatriculate a ajuns la 78.769 de unități, în creștere cu aproape 16% comparativ cu perioada ianuarie-septembrie 2016. Între timp, apetitul românilor pentru mașinile second-hand este de 4 ori mai mare: nu mai puțin de 40.637 de unități au fost înmatriculate în septembrie, în creștere cu 34% comparativ cu anul trecut. În plus, la nivelul celor 9 luni care au trecut din acest an, au fost înmatriculate 378.424 de mașini second-hand, cu 70% mai multe decât anul trecut. Cu alte cuvinte, din 6 mașini înmatriculate în România în 2017, 5 au fost second-hand.
Să ne mai mire cozile și timpul de așteptare cu care se confruntă românii la RAR Cluj și DRPCIV Cluj, mai ales în condițiile în care Clujul este primul județ din România, după București, unde s-au înregistrat cele mai multe achiziții de autoturisme? Pe noi nu ne miră, însă Instituția Prefectului Cluj se află într-o siderare continuă de vreo câteva luni. Prefectura Cluj, în loc să facă adrese și demersuri clare (pe lângă Guvern și ministrele de resort, Transporturi respectiv M.A.I.) pentru mărirea personalului la serviciile care deservesc cetățenii în scopul înmatriculării autovehiculelor achiziționate și îmbunătățirea condițiilor de muncă a personalului angajat și a condițiilor de ”așteptare” pentru cetățenii implicați în demersurile înmatriculării vehiculelor achiziționate, mai degrabă își respectă statutul inutilității. Este mult mai simplu să ”ficusezi” (de la ficus, plantă decorativă) camerele unei instituții decât să iei atitudine și să colaborezi cu departamentele din subordine în vederea rezolvării problemelor cetățeanului. Sunt multe aspecte care se pot reproșa Instituției Prefectului Cluj, dar să le luăm pe rând! Vom reveni și cu alte subiecte…
