În câteva zile România se va prezenta la urne! Referendumul nu stabiliește nimic în plan material dar consecințele sale sunt uriașe! Validarea referendumului va pune România în poziția celui care spune: ”||Așa ceva nu se poate!” Situație cam rară pentru noi ca țară! De prea multe ori am acceptat tăcuți și supuși ”înalte și neasemuit de prețioase sfaturi” de la niște lupi îmbrăcați în piei de oaie!
Dacă mai punem și cozile de topor aflate – din belșug – pe la noi, eu cred că ar trebui să fim extrem de îngrijorați! Mulți susțin că nu era momentul, că nu există semne că ar fi cine știe ce pericol, că este o himeră, că se cheltuie banii inutil!
Ca să nu mai zic de eterna poveste că ”d-aia nu avem una sau alta!”.Fals, banii pentru referendum sunt doar o feliuță dintr-un tort mult mai mare! De ce gestionarii celorlalte ”feliuțe” nu-s mai chibzuiți, gospodari – sunt alte teme! Dacă sunt Semne? Semnale? Sunt! Nu direct, am vazut, recent! De exemplu: Grecia! Cred că ar fi un argument suficent ca să ne gândim despre ce ni se poate întîmpla!
Oarecum în afara temei: A fost vară, cald, cel care stă la casă (fără gaze naturale) nu era firesc să se preocupe de cămara de iarnă? Dar de lemne pentru foc? Cam așa văd eu situația cu referendumul! Există o preocupare majoră în sânul, talpa țării cu privire la asaltul globalizării, neomarxismului, libertarianismului de tip LGTB! Și foarte bine întemeiată!
Dincolo de aspectele de morală, fundamentări religioase sunt mult mai multe altele despre care aproape că nu se discută sau dacă se întâmplă apar doar în discuții marginale! De exemplu despre copiii cu mame surogat, înfiați de familiile mixte, trans etc! Dreptul copilului este stabilit de cine?! Un stat are obligația morală (nu mai spun de alte cerințe dpdv istoric, social, educativ) să se asigure că acei copii primesc TOATE condițiile normale de educație, îngrijire etc!
Tema este vastă și nu sunt eu în măsură să acopăr suficient de bine toate aspectele sale! Inclusiv pe cel al non/implicării, de oricare parte în anumite aspecte! Creștinul, mai ales cel ortodox își are propriile sale Legi, considerate și acceptate ca fiind cu totul deasupra celor lumești! Un creștin RĂSPUNDE ÎN FAȚA LUI DUMNEZEU ÎN PRIMUL RÂND și abia după aceea răspunde în fața oamenilor sau a lumii! Culmea că trăiește în lume, printre oameni?! Deci? Ce să facă? Să fie… ca lumea?! Eu nu cred că aceasta este soluția sa! Nu are cum! Nici dilemă nu este!
Pentru că un creștin știe extrem de clar: Ce este voie și ce nu! Ori asta cu pidosnicia and more….în niciun caz nu are cum să se pupe cu ”toleranța” sau ”iubirea de aproape”! Un creștin NU urăște păcătosul ci păcatul! Dar când răul năvălește peste tine ce vei face? Știți că la muntele Athos au fost călugări care au lăsat haina duhovnicească și au pus mâna pe sabie când istoria le-a fost potrivnică? Doar două lucruri de pe la noi mai stau în gâtul globalijtilor (deja restul sunt praf!): familia – care se cam clatină – și, 2 – Biserica! Eu nu îmi fac griji deoarece Biserica noastră a mai trecut ea prin clipe grele, ca și țara! Se cern lucrurile! Se limpezesc apele și se lămuresc taberele! Ai lui Dumnezeu și… Fiți binecuvântați!
(Andrei Tudor)
