Armata migranților pregătită să invadeze Europa

0 202

O adevărată forță armată letală, formată din peste  20.000 bărbați tineri, este în aceste zile pregătită să coplelească forțele de poliție destul de reduse numeric de la frontiera bosniaco-croată.

Mai multe țări, cum ar fi SUA și Austria, s-au retras deja din tratat și este de asteptat ca și altele să le urmeze exemplul. Lan granița croată, aproape toți migranții “sunt înarmați” şi “aproape toți au cuțite”. “Croații încearcă într-adevăr să se ocupe de acest lucru singuri. De asemenea, au plasat Forțele Speciale la frontieră “, spune un reprezentant al forțelor de ordine. În grup sunt puţine femei și copii, 95% bărbați, iar un polițist de frontieră a fost deja înjunghiat.

Creșterea crizei la frontiera bosniaco-croată se produce cu o lună înainte de conferința ONU din Maroc, unde va fi adoptat Pactul Global pentru o migrație sigură, ordonată și regulată. Pactul este descris ca un cadru pentru maximizarea beneficiilor și minimizarea riscurilor migrației.

În același timp, 1.500.000 persoane din țări musulmane așteaptă la frontiera iraniană pentru a intra în Europa cu ajutorul Turciei.

Grecia la rândul său se confruntă cu un număr crescând de imigranți ilegali care intră în regiunea Evros, punct de trecere pentru cei care încearcă să intre cu forța în Grecia. Practic, sosirile s-au dublat față de 2017, și Atena arată cu degetul spre Ankara.

Fluxul din Afganistán, Pakistán, Siria, Irak, Bangladesh și țările africane spre Turcia a crescut în ultimele luni, 1.500.000 persoane sșteptând la frontiera iraniana. Asta a provocat temeri la Atena că un nou val imigraționist s-ar putea îndrepta spre Grecia.

Conform unei fișe informative difuzată în septembrie de către Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (ACNUR), sosirile pe mare în Grecia „au atins în acaesta lună 4000 de persoane. Sosirile pe uscat prin Evros au crescut la 1400”.

În orașul grec Salonic situația este critica. Conform unui articol recent publicat în The Greek Reporter, “sute de migranți au transformat Piața Aristotel, din centrul orașului Salonic, într-o tabăra improvizată iar

O investigatie a ziarului turc Hurriyet a arată cum reușesc imigranții să intre în țară: Traficanții lasă afganii, inclusiv copiii, în munți. Ilegalii merg pe jos câțiva kilometri de-a lungul frontierei (…) Toți vor să ajungă la Istambul. Dar mai întâi merg la Erzurum, oraș considerat de tranzit (…) Unii scapă în Europa prin Grecia și Bulgaria, și alții (deja in Istambul) se dedau la furturi și prostituție, sau lucrează ilegal” (…)

Într-un interviu acordat ziarului turc Milliyet, Erdal Güzel, director al Fundației pentru Dezvoltare în Erzurum, a declarat: „S-a ajuns la punctul în care, pentru persoane care vin din Afganistan, este mai ușor să intre ilegal în Turcia decât pentru un cetățean turc să circule dintr-un oraș în altul. Au învățat rutele. Conform propriilor mărturii, iau autobuze nocturne în Iran (…) Rămân acolo așteptând până prind momentul favorabil. Unele familii rămân așteptând fără hrană timp de 15 sau 20 zile (…) Spun că traversează munții. Toți povestesc aceeași istorie. Unii spun că trec muntți timp de patru – cinci zile. Li se spune: Nu faceți zgomot, chiar dacă unul dintre voi cade”. (…) Între ei există femei gravide și orbi. În ultimii ani traficul migratoriu a crescut enorm (…) Vin mii de persoane (…) Traficanții îi bagă în camioane cu trei compartimente, din cele care transportă oi (…) Ciudat este că vin aici riscându-și viața. Intră în Turcia și apoi vor să meargă în Germania prin Grecia, Serbia sau Ungaria. Pornesc cu mult entuziasm ca și cum ar zice: Cei care o să moara, vor muri, cei care o să traiască, vor sta aici cu noi”.

Conform datelor Autorității turce pentru Imigrație, de la începutul anului până la 29 martie au fost prinși 17.847 afgani ilegali. De asemenea 9.426 sirieni, 5.311 pakistanezi, și 4.270 irakieni. Cifra totală de ilegali capturați de poliție, inclusiv din alte țări, este de 47.198.

ONU, UE și Soros oferă migranților carduri de debit preplătite pentru a-și finanta călătoria spre și prin Europa

Cum se descurcă financiar migranții ilegali în timpul călătoriilor lor lungi către si prin Europa a dezvăluit site-ul sloven Nova24. Potrivit publicației, UNHCR și UE, în cooperare cu MasterCard și Soros, distribuie generos cardurile de debit preplătite către migranți.

Cardurile sunt imprimate atât cu logo-urile UE, cât și cu UNHCR. Nu sunt necesare documente de identitate pentru a obține sau a folosi cardurile – în loc de numele deținătorului cardului, pune „UNHCR” și un număr personal este imprimat pe card.

Potrivit Nova24, informațiile provin dintr-o sursă din cadrul poliției croate, care afirmă că imigranții sunt bine echipați cu cizme nou achiziționate, de foarte bună calitate, haine pentru drumeții, smartphone-uri și chiar arme.În timpul perioadei de escală în țările din Europa de Est, aceștia retrag mulți bani în numerar din ATM-uri pentru a-și face aprovizionarea.

În 2016, MasterCard a anunțat că au emis cărți de debit preplătite pentru a „oferi mobilităti, flexibilităti și demnitate refugiaților”.

Într-un comunicat de presă, anul trecut, MasterCard a anunțat, de asemenea, o colaborare cu George Soros, cu scopul de a „cataliza și accelera dezvoltarea economică și socială a grupurilor vulnerabile din lume, în special a refugiaților și migranților”.

În comunicatul de presă s-a mai arătat că George Soros a alocat până la 500 de milioane de dolari pentru investiții private care vor spori capacitatea de a face față provocărilor cu care se confruntă migranții, inclusiv refugiații și comunitătile gazdă din întreaga lume.

De când criza migratorie a început să se intensifice, în 2011 – odată cu începutul războiului civil din Siria – cei care critică imigrația masivă și fără control au fost etichetați „rasiști”, „intoleranți” și „islamofobi”. Fără îndoială, haosul cauzat de imigrația masivă în numeroase țări europene, cu creșterea delictelor – inclusiv asasinate și violuri -, a dat dreptate criticilor. Guvernele europene trebuie să găsească de urgență soluții efective pentru imigrație. Și este imperativ să ceara și socoteală Turciei pentru responsabilitatea sa în aprofundarea crizei.

(Karen Smith)

Leave A Reply

Your email address will not be published.