Cum a pierdut România zeci de milioane de euro din cauza unui incident pe Dunăre
Rostock a fost o navă sub pavilion ucrainean care a eșuat și s-a scufundat în brațul Sulina al Dunării în dreptul localității Partizani la 2 septembrie 1991. Nava Rostock, fabricată în 1973 la Șantierul naval Heztun Rostock din fosta RDG, a eșuat la Mila 31 a Dunării, pe partea cea mai îngustă a Canalului Sulina, blocând navigația maritimă
Din cauza incidentului din strâmtoarea Kerci, provocat de Ucraina, Occidentul acuză Rusia că împiedică libera navigație prin strâmtoare. Pentru Rusia, podul canalul navigabil de la Kerci este unul strategic și se teme că Ucraina ar dori săil saboteze. Temerea Rusiei este justificată, pentru că în trecutul apropiat, Ucraina s-a mai făcut vinovată de blocarea unui canal navigabil.
La 2 septembrie 1991, nava ucrainiană Rostok, cu o lungime de 117 m a fost scufundată în dreptul localității Partizani din România. Eșuarea ei s-a făcut perpendicular pe brațul Sulina, în cel mai îngust loc, blocând canalul pe toată lățimea lui. Canalul Sulina este singurul navigabil, din cele trei brațe, prin care Dunărea se varsă în marea Neagră.
În presă a fost vehiculat un sabotaj drept cauză a accidentului. Ziarul România Liberă a publicat la data de 10 noiembrie 2004 un reportaj cu Grigore Fadei, un localnic de origine lipoveană din satul Partizani, care a fost martor ocular la naufragiul navei. Conform articolului, „Nea Grigore ne mai spune că imediat după ce nava a eșuat, echipajul s-a salvat sărind pe mal, fără să fie cineva rănit, ba chiar și cu bagaje”.
Abia la 30 noiembrie 2005, după 15 ani, nava Rostok a putut fi scoasă la suprafață și astfel a fost eliberat canalul navigabil Sulina. Prin această oprire a circulației pe canalul Sulina, România a pierdut zeci de milioane de dolari. Se pare că Ucraina a scufundat premeditat nava Rostok, pentru a fi folosită o rută alternativă de navigatie, prin Ucraina. Este vorba de canalului Bâstroe, construit de ucrainieni,între Dunare și marea Neagră, ca alternativă la canalul Sulina.
După eșuarea navei, un consorțiu format din firme americano-olandezo-române s-a chinuit timp de mai mulți ani pentru ranfluarea epavei ce bloca șenalul navigabil. Operațiunea, în care și-au pierdut viața trei scafandri, s-a încheiat prin transportarea celor patru segmente ale epavei pe canalul Sf. Gheorghe, în dreptul localității Nufăru. Bucățile recuperate din navă au fost lăsate apoi, fără pază, de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) fapt care a dus la furtul capacelor de la tancurile de combustibil. Odată cu creșterea nivelului Dunării, apa a intrat în rezervoare și a produs o poluare importantă într-o zonă a Rezervației Biosferei Delta Dunării. Totodată, cele patru părți ale corpului navei Rostock s-au scufundat din nou.
(Valentin Vasilescu)
