Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a primit joi asigurări de ”loialitate” din partea armatei pentru a contracara susţinerea internaţională faţă de preşedintele parlamentului, Juan Guaido, care s-a autoproclamat miercuri ”preşedinte interimar” şi a fost recunoscut în acest post de preşedintele SUA Donald Trump şi de alte ţări din regiune, Maduro primind însă din partea preşedintelui rus Vladimir Putin sprijin faţă de ceea ce acesta din urmă a denumit ”distructiva ingerinţă externă” în Venezuela, relatează agenţiile AFP şi EFE.
Ministrul venezuelean al apărării, Vladimir Padrino, a apărut la o conferinţă de presă înconjurat de întregul comandament al armatei şi a denunţat ”lovitura de stat” a lui Juan Guaido. Anterior, opt generali care comandă principalele garnizoane l-au asigurat pe Maduro de ”loialitate şi subordonare deplină”, într-un mesaj difuzat de televiziunea de stat, la o zi după ce ample demonstraţii pro şi contra regimului preşedintelui Maduro au degenerat în confruntări între manifestanţi soldate cu cel puţin 16 morţi.
Ieşit în faţa susţinătorilor săi, Juan Guaido s-a autoproclamat preşedinte şi a depus un jurământ, preşedintele SUA, Donald Trump, recunoscându-l imediat ca fiind noul lider al Venezuelei, declaraţie după care Nicolas Maduro a anunţat ruperea relaţiilor diplomatice cu SUA, replica Washingtonului fiind că el nu are autoritatea să ia o asemenea decizie pentru că, din punctul de vedere al SUA, el nu mai este preşedinte.
Maduro a primit în schimb sprijin în principal din partea Rusiei, Chinei şi Turciei, el având joi şi o convorbire telefonică cu preşedintele rus Vladimir Putin. Conform uni comunicat al Kremlinului, acesta din urmă şi-a ”exprimat sprijinul faţă de guvernul legitim al Venezuelei în urma agravării crizei politice provocate din exterior”. Putin, care l-a primit pe Maduro la Moscova în decembrie, a afirmat în aceeaşi discuţie că ”distructiva ingerinţă externă încalcă grosolan normele acceptate ale dreptului internaţional”.
În acelaşi timp, într-o intervenţie în faţa Consiliului Permanent al Organizaţiei Statelor Americane (OAS), ce are sediul la Washington, secretarul american de stat Mike Pompeo le-a cerut forţelor de securitate venezuelene să apere ”integritatea personală” a ”preşedintelui” Juan Guaido şi i-a promis ”poporului” venezuelean un ajutor umanitar din partea SUA în valoare de 20 de milioane de dolari. Pompeo le-a cerut de asemenea statelor membre ale OSA să-l recunoască pe Guaido drept preşedinte ”legitim” al Venezuelei şi a cerut o reuniune a miniştrilor de externe ai statelor de pe continentul american pentru a lua decizii cu privire la Venezuela.
Dar statele de pe acest continent par divizate, numai 16 din cele 34 de ţări membre ale OSA exprimându-şi la această reuniune susţinerea faţă de Juan Guaido, printre ele numărându-se şi cele mai mari ţări din regiune, respectiv Argentina, Brazilia şi Canada.
Când Pompeo şi-a încheiat intervenţia, în sala unde s-a desfăşurat reuniunea OSA o femeie s-a ridicat cu o pancartă şi a strigat acuzând Statele Unite că au dat o ”lovitură de stat” în Venezuela. Femeia a fost evacuată din sală.
În Europa, în timp ce la Londra ministrul britanic de externe Jeremy Hunt a declarat că Nicolas Maduro ”nu este liderul legitim” al Venezuelei şi că Juan Guaido este ”persoana potrivită” care poate scoate această ţară din criză, la Bruxelles şefa diplomaţiei UE, Federica Mogherini, şi-a manifestat sprijinul faţă de parlamentul venezuelean (Adunarea Naţională) ca instituţie ”aleasă în mod democratic”, fără să-l recunoască însă explicit pe Guaido ca preşedinte al Venezuelei.
”Ca principiu, nu recunoaştem guverne, ci ţări”, a declarat la conferinţa de presă zilnică a Comisiei Europene purtătoarea de cuvânt Maja Kocijancic.
Aflat în vizită în Panama, Papa Francisc a avut şi el o reacţie prin intermediul purtătorului său de cuvânt, afirmând că ”sprijină toate eforturile menite să evite noi suferinţe pentru poporul venezuelean”.
Eşec al lui Mike Pompeo la OSA în recunoaşterea lui Juan Guaido ca „preşedinte interimar”
Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a lansat joi un apel Organizaţiei Statelor Americane (OSA) la recunoaşterea lui Juan Guaido ca „preşedinte interimar al Venezuelei”, dar fără să obţină unanimitatea celor 34 de membri activi ai acestei instituţii, relatează AFP.
În cursul unei reuniuni extraordinare a OSA la Washington, unde s-a invitat în ultimul minut, el a mai avertizat „regimul ilegitim” al lui Nicolas Maduro contra „oricărei decizii de utilizare a violenţei pentru a reprima tranziţia democratică paşnică”, cerând forţelor de securitate venezuelene să îl „protejeze” pe Juan Guaido. Miercuri, „Statele Unite l-au recunoscut cu mândrie pe preşedintele Adunării Naţionale, Juan Guaido, ca preşedinte interimar al Venezuelei”, a reamintit Mike Pompeo, mulţumind „numeroaselor alte ţări” care au luat aceeaşi decizie.
„A venit timpul ca OSA ca instituţie, în întregul său, să facă acelaşi lucru. Toate ţările membre ale OSA trebuie să ia partea democraţiei şi respectării statului de drept”, a insistat el. Secretarul general al OSA, Luis Almagro, l-a felicitat miercuri pe Juan Guaido, dar în nume propriu.
Pe lângă Statele Unite, mai multe ţări de pe continentul american l-au recunoscut pe Juan Guaido: Canada, Brazilia, Columbia, Argentina, Chile, Costa Rica, Guatemala, Honduras, Panama, Paraguay şi Peru. În schimb, Mexic şi Cuba şi-au menţinut sprijinul acordat lui Nicolas Maduro.
„Vremea dezbaterilor s-a încheiat. Regimul fostului preşedinte Nicolas Maduro este ilegitim. Regimul său este în faliment moral, incompetent în domeniul economic şi profund corupt şi nedemocratic”, a subliniat şeful diplomaţiei de la Washington.
După intervenţia lui Mike Pompeo, ţările membre ale OSA nu au ajuns însă la o poziţie comună. Un singur grup de 16 ţări, printre care SUA, Canada, Brazilia şi Argentina, a susţinut o declaraţie – fără caracter obligatoriu – în favoarea preşedintelui Adunării Naţionale venezuelene.
În retragere, reprezentantul Mexicului, Jorge Lomonaco, a cerut să fie precizat „statutul juridic” al lui Juan Guaido după autoproclamarea sa şi recunoaşterea exprimată de mai multe ţări.
Privim cu îngrijorare tentativa de uzurpare a puterii în Venezuela care contravine fundamentelor și principiilor dreptului international. Aceasta este poziția noastră de bază, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitryi Peskov.
Acesta a menționat că o declarație mai extinsă a fost emisă de Ministerul Afacerilor Externe.Diplomația rusă a numit inacceptabilă imixtiunea din afară în problemele interne ale statelor și au condamnat acțiunile SUA, care și-au anunțat susținerea față de liderul opoziției, Juan Guaidó.
“Observăm în acțiunile arogante ale Washingtonului o nouă manifestare a unei ignorări totale a normelor și principiilor dreptului internațional, o tentativă de a juca rolul de conducător autoproclamat al destinelor altor popoare. Vedem o tentativă de promovare în Venezuela a unui scenariu schimbării unor guverne incomode”, a declarat MAE de la Moscova.
Preşedintele Turciei îl sprijină pe Nicolas Maduro
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a telefonat joi omologului său venezuelean Nicolas Maduro, forţat să se retragă de către opoziţie şi de Washington, exprimându-şi sprijinul faţă de acesta, informează AFP, citând preşedinţia turcă.
„Frate Maduro, ţine-ţi capul sus, Turcia este alături de tine!”, i-a spus şeful statului turc lui Maduro în cursul acestei convorbiri telefonice, potrivit purtătorului de cuvânt al preşedinţiei turce Ibrahim Kalin.
Kalin a distribuit de asemenea pe Twitter hashtag-ul #NoisuntemMADURO în semn de susţinere faţă de preşedintele venezuelean. Erdogan şi Maduro întreţin raporturi strânse de mai mulţi ani.
În cursul unei vizite oficiale la Caracas în decembrie, Erdogan îşi exprimase public sprijinul pentru Maduro în faţa sancţiunilor americane impuse ţării acestuia.
El se angajase de asemenea să-l ajute pe Nicolas Maduro să înfrunte severa criză economică a ţării.
Şeful legislativului venezuelean Juan Guaido s-a autoproclamat miercuri „preşedinte” interimar al ţării în faţa a zeci de mii de susţinători care manifestau la Caracas pentru a protesta împotriva celui de-al doilea mandat al lui Nicolas Maduro, contestat de opoziţie şi nerecunoscut de SUA, UE şi o mare parte din comunitatea internaţională.
