Războiul strategic Rusia – NATO și strategia militară a două mari puteri

0 372

SUA și partenerii importanți din NATO și din zona Pacificului, se bazează pe grupuri aero-navale de invazie, cu portelicoptere și portavioane ce încep să ia la bord avioane ”invizibile” pe radar F-35.  Fiind vorba de mai multe forțe de invazie, infrastructura de comandă reprezintă un mozaic de sisteme cibernetice care urmează să fie compatilizate doar odată cu dislocarea lor în teatrul acțiunilor militare. Deși este membru NATO și are o poziție strategică în flancul estic al NATO, România e pe nicăieri datorită lipsei cunoștiințelor de știință militară, aplicată printr-un plan de înzestrare al MApN.

Rusia nu a adoptat aceași metodă occidentală, în schimb, Rusia a investit sume mari în echipamente de uniformizate de conducere automatizată la toate categoriile de forțe armate. Ulterior Rusia a creat sisteme C4 I ( Command, Control, Communications, Computers, Intelligence), de integrare și unificare a categoriilor de forțe dintr-un teatru de acțiune în luptă, într-un singur comandament. Fiecare C4 I dispune de facilități de memorie şi servere proprii, cu putere de procesare de ultima generaţie, utilizînd microprocesoare şi echipamente de comunicații prin satelit. Capitol la care România strălucește prin absență.

C4 I reprezintă interfața operativă pentru toate sistemele de cercetare, război radioelectronic și arme defensive care a permis crearea bastioanelor impenetrabile A2/AD (anti-access/area-denial ). Senzorii gestionați de un sistem C4 I includ  rețelele de radare clasice și antibalistice ( Voronezh VP, DM și M, Daryal, Volga cu rază de acțiune între 2.000 și 6.000 km ). Totodată, C4 I utilizează sisteme radar OTH  rusești, capabile să descopere aeronavele așa-zis ”invizibile” pe radar, de tip 29B6 Container și Podsolnukh-E.  C4 I gestionează și toate echipamentele de război radioelectronic care împiedică cercetarea din aer și din cosmos, bruiajă sistemele de descoperire și dirijare de la bordul mijloacelor de atac inamice ( 1RL257 Krasucha-4, 1L267 Moscow-1 și Borisoglebsk -2 ).

C4 I subordonează bazele aeriene ( inclusiv avioane înarmate cu rachete hipersonice Kinzhal și rachete de croazieră ”invizibile” pe radar KH-101 ), apărarea antiaeriană stratificată ( Pantsir,Buk,S-350,S-400, etc ). Fiecare C4 I mai subordonează sistemele de rachete sol-sol Iskander M,  sistemele anti-navă de coastă K-300P Bastion-P și Bal, sistemele de rachetele de croazieră Kalibr și Zirkon de pe nave și submarinele flotelor subordonate ( Baltică, Neagră, Nordului ), etc.  Ce a împiedicat România ca în ultimii 30 de ani să construiască, la nivel micro, ceva asemănător ?

Rusia a creat bastioane A2/AD în jurul Sankt Petersburgului, enclavei Kaliningrad, Moscovei, Crimeei, bazei aeriene din Latakia ( Siria ). Sunt în curs de constituire astfel de bastioane A2/AD în jurul a 5-6 mari baze aero-terestre din zona polară. Forțele aparțin Corpului 14 Armată-Arctic al Rusiei în cooperare cu Flota rusă a Nordului și Armata a VI-ea Aeriană care apără regiunile Murmansk, Arkhangelsk și Nenets.

(Valentin Vasilescu)

Leave A Reply

Your email address will not be published.