Peste jumătate din Tezaurele Umane Vii ale României sunt din Transilvania

0 203

Întreaga regiune istorică a Transilvaniei deține nu mai puțin de 29 din cele 51 de Tezaure Umane Vii ale României. 

Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale la solicitarea făcută de Patriarhia Română în contextul Anului Omagial al satului românesc, Cluj este județul cu cele mai multe persoane persoane distinse cu titulatura de „Tezaur Uman Viu”.

În acest top, după Cluj cu 9 Tezaure Umane Vii, urmează alte două județe din Transilvania: Alba, cu 7, și apoi Brașovul cu 5 persoane care au primit acest titlu.

4 Tezaure Umane Vii comuna clujeană Frata

Un aspect important este faptul că din comuna clujeană Frata provin 4 Tezaure Umane Vii: rapsodul popular Vasile Soporan, ceteraşul Alexandru Ciurcui (Soporu de Câmpie) și perechea de dansatori Moldovan Dumitru şi Elisabeta Rusu.

Tot din Cluj au fost numiți Tezaure Umane Vii:

  • Membrii formației Trio Transilvan Zorile: Ţuli Carol, Covaci Băbuţ, Covaci Alexandru și Bumb Cornel din comuna Mociu;
  • Dansatorul tradițional Lovâsz Francisc (Lovâsz Ferenc “Kuli”) din satul Vişea, com. Jucu de Sus;
  • Constructorul de instrumente muzicale din lemn Nicolae Vădan.

„Tezaur Uman Viu” este un titlu „viager, personal și netransmisibil” acordat persoanelor „purtătoare, păstrătoare şi transmiţătoare de elemente de patrimoniu cultural imaterial”.

În România această distincţie este oferită de Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial – Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Acest titlu face parte dintr-un program internaţional care se desfăşoară în state ca: Japonia, Franţa, Republica Cehă, Ungaria etc.

Din anul 2010 până în prezent cincizeci şi unu de români au primit din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale titlul de „Tezaur Uman Viu”.

Printre aceştia se numără iconari, olari, cojocari, meşteri populari, rapsozi etc., oameni care au valorificat tradiţiile şi meşteşugurile româneşti şi le-au transmis mai departe nealterate de modernitate.

Primul român declarat „Tezaur Uman Viu”, în anul 2010, a fost artista populară Maria Deac Poenaru, recunoscută drept ultima reprezentantă a pictorilor iconari din Laz.

Iconarii din satul Laz au dezvoltat un stil estetic aparte şi o adevărată şcoală de pictură pe Valea Sebeşului, începând cu 1770.

Ce înseamnă Tezaur Uman Viu?

Este un titlu „viager, personal și netransmisibil” acordat persoanelor „purtătoare, păstrătoare şi transmiţătoare de elemente de patrimoniu cultural imaterial”.

În România această distincţie este oferită de Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial – Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Acest titlu face parte dintr-un program internaţional care se desfăşoară în state ca: Japonia, Franţa, Republica Cehă, Ungaria etc.

„Tezaurele Umane Vii” – începuturi

Iniţiativa elaborării unui program privind „Tezaurele Umane Vii” aparţine Republicii Coreea care a propus în 1993 un astfel de proiect Consiliului executiv al UNESCO, informează Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Astfel a ajuns să fie adoptată decizia ca statele membre să creeze sisteme similare la nivel naţional.

Scopul programului

Scopul principal al programului este acela de a încuraja statele membre să adopte măsuri prin care păstrătorii şi transmiţătorii anumitor elemente de patrimoniu cultural imaterial să beneficieze de o recunoaştere adecvată în rândul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg.

În acelaşi timp, programul urmăreşte identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al performării în domeniul pentru care se depune candidatura, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, contribuind astfel la asigurarea viabilităţii acestuia.

Programul în România

În calitate de stat membru al Convenţiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, ţara noastră şi-a asumat elaborarea şi punerea în aplicare a Programului „Tezaure Umane Vii” odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 26/2008.

Regulamentul de acordare al titlului de Tezaur Uman Viu a fost adoptat în anul 2009 şi a suferit modificări în anul 2018.

Prin bunăvoinţa Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale publicăm lista românilor declaraţi „Tezaure Umane Vii”:

2010

  • Maria Deac Poenaru – icoane pictate pe sticlă – Laz, com. Săsciori (judeţul Alba);
  • Dumitru Sofonea – cojocărit – Drăguş (judeţul Braşov);
  • Nicolae Veleanu – vătaf de căluşari – Giurgiţa (judeţul Dolj);
  • Barko Etelca – ouă încondeiate – Săcele (judeţul Braşov);
  • Augustin Păli – olărit – Corund (judeţul Harghita);

2011

  • Constantin Perţa – prelucrarea lemnului – Ceru Băcăinţi (judeţul Alba);
  • Olivia Tima – ţesut – Sălciua (judeţul Alba);
  • Vasile Ghica – rapsod popular – Călăraşii Vechi (judeţul Călăraşi);
  • Nicolae Piţiş – rapsod popular – Lăpuşul Românesc (judeţul Maramureş);
  • Vaier Burzo – rapsod popular – Suciu de Sus (judeţul Maramureş);

2012

  • Adela Petre – ţesut – Buzău (judeţul Buzău);
  • Floare Finta – costume şi podoabe populare – Negreşti-Oaş (judeţulSatu Mare);
  • Vasile Soporan – rapsod popular – Frata (judeţul Cluj);
  • Pera Bulz – taragotist – Vaţa de Jos (judeţul Hunedoara);

2013

  • Nicolae Muntean – iconar – Vinerea (judeţul Alba);
  • Nicodim Gligor – meşter popular, prelucrarea tradiţională a lemnului – Vidra (judeţul Alba);
  • Ioan Oancea – lădar – Budureasa (judeţul Bihor);
  • Gheorghe Rada – interpret popular şi constructor viori cu goarnă – Pomezeu (judeţul Bihor);
  • Amelia Papazissu – ţesut în păr de capră şi lână – Vintilă Vodă (judeţul Buzău);
  • Mircea Micu – constructor de instrumente muzicale – cimpoi şi bucium – Săruleşti (judeţul Buzău);
  • Ţuli Carol, Covaci Băbuţ, Covaci Alexandru, Bumb Cornel (Trio Transilvan Zorile) – interpreţi populari, Mociu (judeţul Cluj);
  • Constantin Curecheriu – meşter popular – creator de măşti populare – sat Sticlăria, Com. Scobinţi (judeţul Iaşi);
  • Dumitru Ifrim – olar – Sat Schitu Stavnic, Com. Voineşti (judeţul Iaşi);
  • Domnica Trop – interpret popular – Com. Isverna (judeţul Mehedinţi);
  • Silvia Tecoanţă – ţesut – Alţâna (judeţul Sibiu);
  • Dorin Cocârţă – dansator popular – Fundu Moldovei (judeţul Suceava);
  • Felicia Cuciureanu – horitoare – Bilca (judeţul Suceava);
  • Nicolae Purcărea – meşter popular – prelucrarea tradiţională a lemnului – Scheii Braşovului (judeţul Braşov);
  • Vasile Ungureanu – interpret popular, instrumente pastorale tradiţionale – Mălini (judeţul Suceava);

2014

  • Alexandru Ciurcui – instrumentist tradiţional (vioară) satul Soporu de Câmpie, com. Frata, (judeţul Cluj);
  • Lovâsz Francisc (Lovâsz Ferenc “Kuli”) – dansator tradiţional – satul Vişea, com. Jucu de Sus (judeţul Cluj);
  • loan Pumnea – instructor şi interpret popular – Braşov (judeţul Braşov);
  • Mariana Gligor – creatoare de costume populare şi interpretă la tulnic – oraşul Câmpeni (judeţul Alba);
  • Nicolae Coroiu – instructor şi meşter popular (ţitere) – comuna Avram lancu (judeţul Alba);
  • Rozalia Graur – meşter popular, împletituri din papură – sat Cîmpeniţa, com. Ceauşu de Cîmpie (judeţul Mureş);
  • Dumitru Liceanu – cojocar, comuna Vădastra (judeţul Olt);
  • Petre Feraru – vătaf de căluş, comuna Oporelu (judeţul Olt);2015
  • Traian Davidean – cojocar, comuna Frătăuţii Noi (judeţul Suceava);
  • Perechea de dansatori Moldovan Dumitru şi Elisabeta Rusu – comuna Frata (judeţul Cluj);

2018

  • Tibor Szoke – meşter dogar, satul Harale, comuna Ghelniţa (judeţul Covasna);
  • Pavel Caba – meşter popular, prelucrarea lemnului – Nereju (judeţul Vrancea);
  • Moise Gavra – meşter cojocar, prelucrarea pieilor şi blănurilor – Vărzarii de Jos (judeţul Bihor);
  • Mircea Lac – meşter în prelucrarea lemnului şi a metalelor – Deva (judeţul Hunedoara);
  • Anica Fichioş – meşter în prelucrarea fibrelor şi firelor textile (judeţul Bacău);
  • losif Iepure – păstrător şi transmiţător al obiceiului Junii din Şcheii Braşovului (judeţul Braşov);
  • Constantin Niţu – meşter popular în domeniul ţesăturilor şi cusăturilor, comuna Conrăţelu (judeţul Olt);
  • Şerban Terţiu – meşter în domeniul realizării măştilor tradiţionale, satul Chircari (judeţul Vrancea);
  • Teodora Purja – rapsod popular, satul Agrieş (judeţul Bistriţa Năsăud);
  • Gheorghe Tănase – sculptură tradiţională în lemn (judeţul Olt);
  • Nicolae Vădan, constructor de instrumente muzicale din lemn (judeţul Cluj);
  • Rafila Moldovan, rapsod popular, Idicel Pădure, comuna Brâncoveneşti (judeţul Mureş).

Leave A Reply

Your email address will not be published.