(VIDEO) Peste 100.000 de pelerini s-au închinat la racla cu moaştele Sf Cuvioase Parascheva

0 307

“Categoric sunt mai mulţi pelerini. Sfârşitul de săptămână şi vremea frumoasă au favorizat acest aflux mare de pelerini. Vorbind cu ei la rând am aflat că sunt veniţi din toate colţurile ţării. Au venit şi din străinătate, din Rusia, Serbia. E clar că e unul dintre pelerinajele cu cea mai mare afluenţă de credincioşi. Mă bucur că este o atmosferă plăcută, de sărbătoare, oamenii au răbdare deşi nu este uşor să stai 18 ore la rând, cât se stă acum. După ce se închină la Sfânta Cuvioasă Parascheva se vede pe chipurile lor că merită tot acest efort. Sunt estimări care arată că de vineri dimineaţa, de la începerea pelerinajului, au trecut pe la racla Sfintei aproximativ 78.000 spre 80.000 de credincioşi. La rând sunt peste 40.000. Cred că până pe 15 octombrie vom depăşi cifra de 120.000 de pelerini. Tot pe 15 octombrie ne aşteptăm să vină la rând un număr mare de ieşeni”, a declarat preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Potrivit acestuia, o echipă aparţinând unei televiziuni din Serbia se află în aceste zile la Iaşi pentru a lucra la un documentar despre Sfânta Parascheva şi credincioşii care vin în pelerinaj la Iaşi de hramul acesteia.

Începând din 1955 pe 14 octombrie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, motiv pentru care în preajma acestei zile Iaşiul devine cel mai mare centru de pelerinaj din ţară şi unul dintre cele mai mari din Europa. La moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, dar şi la cele ale sfinţilor aduşi special în pelerinaj cu această ocazie, vin să se închine atât ortodocşi, cât şi romano-catolici din ţară şi străinătate.

Anul acesta, lângă racla cu moaştele Sf Cuvioase Parascheva în baldachinul special amenajat în curtea mitropolitană au fost aduse spre închinare, din insula Corfu, şi moaştele Sf Spiridon, care este cunoscut şi sub numele de “Sfântul Călător” sau “Sfântul care îşi părăseşte racla”, datorită minunii care se petrece în fiecare an la picioarele Sfântului Spiridon, mai exact cu papucii săi din mătase, care se tocesc în mod miraculos.

„Nădăjduim în faptul că sfinții ne vor inspira ca privirile noastre să nu rămână în exclusivitate îndreptate spre pământ, ci orientați spre înălțimea cerului să înțelegem ceea ce înțeleg pelerinii: că nu trăim doar pe pământ, ci și în cer, nu respirăm doar în timp ci și în eternitate. Dumnezeu să ne binecuvinteze pe toți!” ne-a mărturisit Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan.

Moaştele Sfântului Spiridon au rămas în Cipru până în secolul al VII-lea, când au fost mutate la Constantinopol, din cauza invaziilor sarazinilor. La trei ani după căderea Constantinopolului sub turcii otomani, în 1456, părintele Gheorghe Kaloheretis din Corfu a mutat în taină moaştele Sfântului Spiridon şi pe cele ale Sfintei Teodora Împărăteasa, din Constantinopol în Corfu.

În iconografia ortodoxă, Sfântul Ierarh Spiridon este reprezentat, uneori, ţinând în mână o cărămidă. Această reprezentare iconografică face referire la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325, când Sfântul Spiridon a demonstrat că Dumnezeu este Unul în fiinţă şi Întreit în Persoane. El a luat o cărămidă în mână, a făcut semnul Sfintei Cruci deasupra ei şi a spus: “În numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh”. Cei prezenţi au fost părtaşi la o minune: în partea de sus s-a aprins un foc, în partea de jos a curs apă, iar în mâna Sfântului a rămas doar lutul – arătând, prin aceasta, cum cele trei elemente erau unite într-o singură cărămidă.

Cunoscută şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Tradiţia spune că şi-a împărţit hainele şi hrana cu săracii, deşi era mustrată de părinţii ei. După moartea acestora, Parascheva a renunţat la avere şi a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism la o mănăstire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, după care s-a întors în satul său natal, Epivat, unde a mai trăit încă doi ani, în post şi rugăciune.

Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Târnovo, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii ”Sfinţii Trei Ierarhi”.

Prima mențiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iași apare în Cartea românească de învățătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași în 1643.

Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaştele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica ”Trei Ierarhi”. În prezent, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Deşi Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în întreaga Patriarhie Română, ea este considerată ocrotitoarea Moldovei, dar şi a celor năpăstuiţi.

Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.

Leave A Reply

Your email address will not be published.