Viorica Dăncilă – 32,71%, Klaus Iohannis – 32,12%% (AEP)

0 398

Candidatul PSD, Viorica Dăncilă, a obţinut cele mai multe voturi în judeţul Ialomiţa, 30.773, reprezentând 32,71%, iar candidatul PNL, Klaus Iohannis, s-a situat pe locul doi, la mică distanţă, cu 30.225 voturi (32,12%), conform datelor finale publicate de AEP.

Pe locul trei s-a situat Mircea Diaconu cu 11,72% (11.034 voturi), iar pe patru candidatul Alianţei USR PLUS, Dan Barna, cu 11,11% (10.455 voturi).

În Ialomiţa au fost 220 de secţii de votare, pe listele permanente fiind înregistrate 229.640 de persoane.

Numărul total al voturilor exprimate la nivel de judeţ este de 94.076.


Candidatul PNL, preşedintele Klaus Iohannis, a obţinut 39% la alegerile prezidenţiale de duminică, reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă – 22,5%, iar candidatul USR PLUS, Dan Barna – 16,4%, potrivit sondajului realizat la ieşirea de la urne de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) şi Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde.

Pe locurile următoare, rezultatele exit-poll îi situează pe:

Mircea Diaconu – Alianţa UN OM: 7,9%
Theodor Paleologu – Partidul Mişcarea Populară: 6,1%
Kelemen Hunor – Uniunea Democrată Maghiară din România: 3,9%
Ramona-Ioana Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste: 1,9%
Alexandru Cumpănaşu – independent: 1,2%
Viorel Cataramă – Dreapta Liberală: 0,3%
Cătălin Ivan – Alternativa pentru Demnitate Naţională: 0,2%
Ninel Peia – Partidul Neamul Românesc: 0,2%
Bogdan Marian Stanoevici – independent: 0,2%
Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie: 0,1%
John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română: 0,1%.

Potrivit CURS-Avangarde, datele sunt valabile pentru ora 19,30 şi doar pentru secţiile de pe teritoriul României, fără a ţine cont de secţiile din străinătate.

“Rezultatele prezentate nu au luat în considerare distribuţia votului din diaspora, care ar putea influenţa ierarhia. Estimăm că voturile din diaspora vor aduce circa 3% în plus pentru fiecare dintre candidaţii Klaus Iohannis şi Dan Barna”, conform reprezentanţilor CURS-Avangarde.

Eşantionul a fost format din 400 de secţii de votare şi au fost utilizaţi peste 500 de operatori de interviu. Numărul de persoane intervievate a fost de peste 22.000. Ponderea refuzurilor a fost de peste 19%, iar marja de eroare este de +/- 2,5%, la un nivel de încredere de 95%.


Candidatul PNL, preşedintele Klaus Iohannis, a obţinut 38,7% la alegerile prezidenţiale de duminică, reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 22%, iar candidatul USR PLUS, Dan Barna, 16,1%, potrivit sondajului realizat la ieşirea de la urne de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES.

Pe locurile următoare, rezultatele exit-poll îi situează pe:

Mircea Diaconu (Alianţa UN OM) – 8,2%
Theodor Paleologu (PMP) – 5,2%
Kelemen Hunor (Uniunea Democrată Maghiară din România) – 4,6%
Ramona-Ioana Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste) – 2,0%
Alexandru Cumpănaşu (independent) – 1,2%
Viorel Cataramă (Dreapta Liberală) – 0,4%
Bogdan Stanoevici (independent) – 0,3%
Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc) – 0,3%
Cătălin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Naţională) – 0,2%
Sebastian Ionescu (Partidul Noua Românie) – 0,2%
John-Ion Banu (Partidul Naţiunea Română) – 0,1%.


Candidatul PNL, preşedintele Klaus Iohannis, a obţinut 38,7% la alegerile prezidenţiale de duminică, reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, 22%, iar candidatul USR PLUS, Dan Barna, 16,1%, potrivit sondajului realizat la ieşirea de la urne de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES.


Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale a fost, duminică, la nivel naţional, până la ora 20,00, de 46,84%, potrivit site-ului Biroului Electoral Central (BEC).

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, până la ora 20,00, a fost de 8.534.072, dintre care 4.955.301 – în mediul urban şi 3.578.771 – în mediul rural.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele Ilfov (61,50%), Cluj (57,80%), Sibiu (52,81%), Braşov (52,78%) şi Giurgiu (51,17%).

O prezenţă mai redusă la urne s-a înregistrat în judeţele Vaslui (35,09%), Covasna (36,39%), Satu Mare (37,08%), Maramureş (40,00%) şi Ialomiţa (41,14%).

În Capitală, prezenţa la vot a fost de 49,95% (897.080 alegători), situaţia pe sectoare fiind următoarea: sectorul 1 – 57,91%; sectorul 2 – 51,02%; sectorul 3 – 43,11%; sectorul 4 – 51,37%; sectorul 5 – 45,92% şi sectorul 6 – 54,88%.


BEC – prezenţa la urne: Până la ora 18,00, au votat 42,19% dintre alegători

O prezenţă mai redusă la urne a fost în judeţele Covasna (31,85%), Vaslui (32,72%) şi Satu Mare (33,28%).

În Capitală prezenţa la vot a fost de 43,68%, situaţia pe sectoare fiind următoarea: sectorul 1 – 50,66%, sectorul 2 – 44,68%, sectorul 3 – 37,73%, sectorul 4 – 44,79%, sectorul 5 – 40,18%, sectorul 6 – 47,95%.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, până la ora 18,00, a fost de 7.686.258, dintre care 4.418.535 în mediul urban şi 3.267.723 în mediul rural.

Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale a fost, duminică, la nivel naţional, până la ora 18,00, de 42,19%, potrivit purtătorului de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

În mediul urban prezenţa la urne a fost de 42,41%, iar în mediul rural de 41,9%.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele Ilfov (53,67%), Cluj (50,83%) şi Braşov (47,40%).


BEC – prezenţa la urne: Până la ora 17,00, au votat 37,93% dintre alegători

Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale a fost, duminică, la nivel naţional, până la ora 17,00, de 37,93%, potrivit site-ului Biroului Electoral Central (BEC).

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, până la ora 17,00, a fost de 6.910.900, dintre care 3.979.928 – în mediul urban şi 2.931.156 – în mediul rural.


Până la ora 12,00, au votat 15,82% dintre alegători

Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale a fost, duminică, la nivel naţional, până la ora 12,00, de 15,82%, potrivit site-ului Biroului Electoral Central (BEC).

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, până la ora 12,00, a fost de 2.882.075, dintre care 1.724.928 în mediul urban şi 1.157.147 în mediul rural.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele Ilfov (20,32%), Constanţa (19,02%), Teleorman (18,71%), Braşov (18,41%) şi Argeş (18,38%).

O prezenţă mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele Satu Mare (11,04%), Covasna (11,21%), Maramureş (12,31%), Arad (12,41%) şi Vaslui (12,45%).

În Capitală, prezenţa la vot a fost de 16,27% (292.241 alegători), situaţia pe sectoare fiind următoarea: sectorul 1 – 18,77%, sectorul 2 – 16,72%, sectorul 3 – 13,91%, sectorul 4 – 16,72%, sectorul 5 – 14,50%, sectorul 6 – 18,36%.


Până la ora 9,00, au votat 3,52% dintre alegători

Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale a fost, duminică, la nivel naţional, până la ora 9,00, de 3,52%, potrivit purtătorului de cuvânt al Biroului Electoral Central (BEC), Mircea Preoţescu.

În mediul urban, prezenţa la urne a fost de 3,48% şi în rural de 3,57%, iar în Bucureşti de 3,32%, a adăugat el.

O prezenţă mai ridicată la vot s-a înregistrat în judeţele: Ilfov (5,18%), Teleorman (4,90%), Giurgiu (4,78%), Olt (4,64%), Constanţa (4,63%).

O prezenţă mai redusă la vot s-a înregistrat în judeţele: Covasna (2,20%), Satu Mare (2,37%), Maramureş (2,55%), Harghita (2,55%) şi Bistriţa-Năsăud (2,60%).

În Capitală, prezenţa la vot a fost de 3,32%, situaţia pe sectoare fiind următoarea: sectorul 1 – 3,88%, sectorul 2 – 3,48%, sectorul 3 – 2,79%, sectorul 4 – 3,45%, sectorul 5 – 3,4%, sectorul 6 – 3,63%.

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne este de 640.431, din care 536.675 de alegători sunt înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente.

În ziua de 2 noiembrie 2014, când s-a desfăşurat primul tur al precedentelor alegeri prezidenţiale, până la ora 10,00, 6,55% dintre alegători se prezentaseră la urne. În mediul urban votaseră 6,37 % dintre alegătorii înscrişi în listele electorale, iar în rural 6,78%.


MAI: Procesul electoral a început fără incidente

Procesul electoral la alegerile prezidenţiale a început, la ora 07,00, fără incidente, a anunţat, duminică, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, Monica Dajbog.

Ea a prezentat, într-o declaraţie de presă la sediul MAI, modul în care se desfăşoară alegerile prezidenţiale şi principalele drepturi şi obligaţii ale cetăţenilor şi membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi sancţiunile pentru nerespectarea regulilor privind scrutinul.

“Preşedintele Biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii, inclusiv măsurile pentru menţinerea ordinii publice. Atribuţiile acestuia se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o distanţă de 500 de metri. În această zonă de protecţie a secţiilor de votare este interzisă staţionarea oricărei persoane mai mult decât timpul necesar pentru a vota”, a amintit Dajbog.

Ea a precizat că persoana care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui Biroului electoral al secţiei de votare cu privire la menţinerea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 4.500 de lei. Cu aceeaşi amendă se pedepseşte comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice în zona de protecţie a localului de vot, între orele 07,00 – 21,00, precum şi continuarea propagandei electorale şi sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de vot să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

“Oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Persoanele care votează de două sau de mai multe ori, votează fără a avea acest drept, introduc în urnă mai multe buletine de vot decât au dreptul, folosesc un act de identitate nul ori fals ori un buletin de vot fals se pedepsesc cu închisoare de la şase luni la trei ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi”, a spus oficialul MAI.

De asemenea, împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani.

“Atacul prin orice mijloace asupra secţiei de vot se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Violarea secretului votului se pedepseşte cu amendă, dar dacă fapta este comisă de un membru al Biroului electoral al secţiei de votare pedeapsa este de la şase luni la trei ani sau amendă”, a indicat Dajbog.

Leave A Reply

Your email address will not be published.