(VIDEO) Dr. Octavian Vasiliu: Stând în casă, îi protejaţi pe ceilalţi, reduceţi riscul de a vă contamina apropiaţii
Dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist, psihoterapeut la Spitalul Militar Central „Dr. Carol Davila”, subliniază că persoanele aflate în izolare din cauza epidemiei de coronavirus trebuie să se gândească la faptul că, stând în casă, îi protejează pe ceilalţi şi reduc riscul de a-şi contamina apropiaţii.
„Statul acasă este o perioadă dificilă pentru persoanele aflate în izolare. Chiar dacă poate să apară ceva la prima vedere, cu toţii ne dorim o perioadă de linişte, totuşi, când aceasta este prelungită sau forţată de împrejurări, ea devine o povară. Cum putem să uşurăm această sarcină. În primul rând, trebuie să avem grijă la gândurile negative care pot să apară în această perioadă. Să nu le lăsăm să ne copleşească. O persoană care stă în autoizolare un timp îndelungat poate să se simtă inutilă, poate să aibă senzaţia că nu mai este în stare efectiv să facă anumite lucruri pe care le făcea sau să se revolte împotriva situaţiei sau se blameze să considere că din cauza lui trebuie să stea în casă. Practic, nu este o vină personală, este o situaţie cu care toţi ne confruntăm la un moment dat. Trebuie să încercăm să ne umplem timpul, să îl structurăm. Structurarea timpului ne ajută să luptăm cu plictiseala, cu depresia, cu aceste gânduri care uneori tind să ne copleşească”, afirmă psihiatrul.
Potrivit acestuia, cei care se află în izolare trebuie să introducă activităţi plăcute în programul lor să îşi descopere un hobby, să se uite la filme, să citească o carte. O altă indicaţie este aceea de a-şi continua activitatea de la serviciu.
RECOMANDĂRI PENTRU PERSOANELE CARE STAU ÎN AUTOIZOLARE FIIND SUSPECTE DE INFECȚIE CU COVID-191. ASPECTE GENERALE:- Pe lângă recomandările de profilaxie a infectării, evitați să folosiți obiecte în comun cu alte persoane care stau în aceeași locuință, inclusiv vesela;- Dacă este posibil, folosiți băi diferite și limitați la minim contactul direct cu alte persoane din casă, iar când comunicați direct cu acestea respectați limita de 2 metri distanță interpersonală;- Spălarea rufelor este preferabil să se facă în tranșe diferite, în cazul persoanelor expuse și a celor care coabitează cu acestea;- Folosiți dezinfectante pe bază de clor sau alcool pentru suprafețele din casă;- Este de reținut că animalele de casă nu transmit infecția la om;- Copiii nu sunt imuni la infecția cu COVID-19;- Persoanele în vârstă și cele cu comorbidități somatice sunt mai vulnerabile, evitați la maxim contactul cu ele!- Folosiți aplicațiile online pentru a comanda produsele necesare vieții cotidiene la domiciliu, iar dacă prietenii, rudele, vecinii doresc să vă ajute nu veniți în contact direct cu aceștia!2. ASPECTE LEGATE DE MENȚINEREA SĂNĂTĂȚII MENTALE- Statul prelungit în aceeași incintă se poate asocia cu unele capcane psihologice, precum tendința spre autovictimizare (”Numai mie mi se putea întâmpla una ca asta”, ”Niciodată nu am noroc”), spre catastrofizare (”Nu mai am scăpare”, ”Este o situație fără ieșire”), autodevalorizare (”Nu sunt bun de nimic dacă am ajuns aici”), revoltă inadecvată (”Trebuie să ies din casă ca să-mi dovedesc că sunt bine”), descurajare totală (”Mai bine nu aș mai fi”).- Acestea sunt gânduri automate care pot fi controlate și combătute activ prin una sau mai multe din următoarele metode:- Găsiți-vă un hobby care poate fi făcut în casă (muzică, citit, vizionarea filmelor, exerciții fizice regulate, pictat, jocuri online, bricolaj, grădinărit etc);- Discutați cu prietenii sau familia prin telefon/mediul online inclusiv despre stările dumneavoastră emoționale și gândurile pe care le aveți, evitarea dezvăluirii acestora nu este de ajutor; veți descoperi foarte probabil că și ceilalți au stări/gânduri similare și vă pot împărtăși din metodele lor de a face față situației;- Fiți indulgenți cu dumneavoastră, nu are sens să vă criticați pentru că nu mergeți la serviciu sau nu mai puteți să faceți lucrurile pe care le făceați de obicei; practic sunteți util social prin efortul dumneavoastră de a rămâne în casă; – Folosiți timpul pe care îl aveți la dispoziție, respectiv citiți cartea pe care vă doreați de mult să o citiți, uitați-vă la serialul pe care nu ați avut timp să-l urmăriți din cauza obligațiilor profesionale etc.- Nu vă uitați non-stop la știri, faceți pauze în care introduceți alte activități!- Relaxați-vă musculatura periodic, starea de neliniște se poate traduce prin tensiune musculară, astfel încât efectuarea unor simple exerciții fizice vă poate crește confortul psihic!- Informați-vă doar din surse sigure (site-urile instituțiilor precum Ministerul Sănătății, OMS, UNICEF etc) și nu împărtășiți altora date culese de pe bloguri, site-uri neautorizate, canale neoficiale de orice fel!- Mențineți legătura cu medicul curant și comunicați-i orice schimbări apar în starea de sănătate!- Monitorizați-vă în mod regulat parametrii pe care medicul curant va indicat să-i monitorizați, dar evitați să petreceți tot timpul făcând acest lucru! Un program cât mai diversificat vă poate ajuta în acest sens.Colonel medic dr. OCTAVIAN VASILIU, medic primar Psihiatrie, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, Secția Clinică Psihiatrie/ Spitalul Militar CentralMaterial realizat de col. Oana Ciobanu și Daniel Iancu
Gepostet von Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central " Dr. Carol Davila" am Dienstag, 24. März 2020
„Poate sunt seriale pe care voiam să le vedem de mult şi acum am prins momentul să le vizionăm. Poate voiam să ne uităm la un concert împreună şi în sfârşit acum reuşim să ne uităm. Poate voiam să citesc o carte. Sau poate vreau să mă pun la curent cu ultimele cercetări din domeniul meu. De asemenea, dacă jobul pe care îl am poate fi făcut de la domiciliu, este bine să îmi continui activitatea profesională. Aceasta oferă un scop şi este binevenită în aceste circumstanţe”, arată Vasiliu.
El îi sfătuieşte pe cei aflaţi în această situaţie să fie indulgenţi cu ei înşişi.
„Dacă nu mai puteţi să vă aprovizionaţi familia pentru că nu puteţi ieşi din casă, nu este vina dumneavoastră. Stând în casă, îi protejaţi pe ceilalţi, reduceţi riscul de a vă contamina apropiaţii. Puteţi recurge la aplicaţiile online sau la prieteni, vecini, cunoştinţe care să vă ajute. Folosiţi timpul în mod constructiv. Folosiţi toate resursele mediului pe care îl aveţi. (…) Exerciţiile fizice sunt recomandate. Să încercăm să facem exerciţii fizice simple, lucruri care să nu ne streseze foarte tare, dar să devină un obicei. Introducerea unor rutine care să vă ajute să vă relaxaţi şi fizic este binevenită”, mai arată medicul.
Acesta recomandă evitarea capcanelor precum consumul de alcool sau ţigări.
„Consumul de alcool perceput ca un factor de relaxare… Există în concepţia populară ideea că un consum moderat de alcool este benefic. Evităm acest lucru, întrucât statul în casă poate să transforme un consum moderat de alcool într-unul abuziv. În plus, relaxarea pe care o induce este aparentă. Pe termen mediu, simptomele de anxietate, depresie se pot agrava în contextul consumului de alcool. Fumatul este folosit uneori ca metodă de relaxare. Este un obicei nociv. Fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta infecţii COVID-19, este un fapt demonstrat”, avertizează Octavian Vasiliu.
Celor aflaţi în izolare li se mai recomandă să comunice cu apropiaţii prin telefon, internet.
„Este ok să îi sunaţi, este ok să folosiţi aplicaţiile pe internet care vă permit să comunicaţi cu ei. Este suficient uneori să vă audă vocea sau să vă vadă. Comunicând cu ei vă liniştiţi şi dumneavoastră. Vorbiţi despre sentimentele, gândurile pe care le aveţi, nu le păstraţi doar pentru dumneavoastră. Chiar dacă sunt apăsătoare, comunicându-le nu înseamnă că îi încărcaţi pe ceilalţi. Dimpotrivă, poate aflaţi cum au făcut şi ei faţă acestor sentimente sau gânduri. O să vedeţi că nu sunteţi singurul care le are”, mai spune medicul.
El le transmite persoanelor aflate în izolare să nu se uite tot timpul la ştiri, întrucât îşi pot crea o tensiune suplimentară şi se pot încărca emoţional negativ.
„Este un obicei nociv la care trebuie să renunţăm. Practic, vă creaţi o tensiune suplimentară. Pe lângă statul în casă, vă încărcaţi emoţional negativ participând la trăirile celor pe care îi vedeţi la televizor, adunând în dumneavoastră toate emoţiile negative. Informaţi-vă doar din surse sigure. (…) Monitorizaţi-vă în mod regulat parametrii pe care medicul curant v-a indicat să îi monitorizaţi”, afirmă specialistul.
Semnele de depresie pe care le poate experimenta cineva care s-a autoizolat sunt numeroase şi variază de la persoană la persoană.
„În general, la scăderea calităţii sau cantităţii somnului, scăderea poftei de mâncare, oboseala fără un motiv clar, scăderea capacităţii de concentrare, dificultăţi de memorare, lipsa plăcerii. (…) Încetinirea gândurilor – practic avem senzaţia că totul se mişcă mai încet în noi – este de asemenea un semnal de alarmă. Gândurile negre care ne pot copleşi. Să avem grijă să fim atenţi la ele. Dacă aceste simptome persistă de-a lungul zilei, mai multe zile consecutiv, atunci ar fi bine să consultăm un specialist în sănătate mentală”, explică medicul.
În ceea ce priveşte pacienţii care sunt internaţi şi au infecţie cu COVID-19, Octavian Vasiliu menţionează că pe parcursul evoluţiei bolii este posibil să apară şi stări de nelinişte, anxietate, depresie, poate tulburări de somn, dar şi dezorientare sau alte fenomene.
