Învățături pentru vremuri de criză

0 226

Nu lipsa împărtășaniei este adevărata problemă, ci faptul că împărtășindu-ne mulți ani la rând nu am agonisit nimic. Golul din noi trebuie să ne sperie. Hristos se descoperă și rămîne cu noi în măsura în care suntem capabili să-L primim. Ce știm despre Hristos? Ce știm despre Biserică? Maslu cu o sută de oameni sănătoși care se înghesuie cu pomelnice pentru sporul casei și noroc la măritiș? Ghicituri pe la pustnici rătăciți la care mergem cu fructe de mare că “nu au voie să mănânce carne”? Asta e tot ce știm și ne era de-ajuns. Dar nu e.

Nu există vreo lucrare magică a împărtășaniei care să țină loc de citirea Scripturii, de rugăciunea cu lacrimi, de milostenie, de iertare, de blândețe, de iubire. Împărtășania devine lucrătoare doar căzând pe acest pământ al virtuților. Dimpotrivă, pentru a ne împărtăși, trebuie mai întâi să-L cunoaștem pe Hristos, să cercetăm Scripturile, să știm dogmele credinței, temelia Bisericii. Dar cum vom face acestea dacă singura salvare pare să fie televizorul și live-urile. Lipsa cunoștinței este cel mai grav păcat al ortodocșilor și acum se vede răutatea și pericolul lui.

Citiți și îmbogățiți sufletele voastre cu har din care să vă adăpați la vreme de secetă. Așa cum cămila bea multă apă când găsește, ca să aibă și pentru când nu va mai avea, așa cum oaia înghite iarbă necontenit și o rumegă mai apoi în tihnă, tot așa și noi trebuie să fim plini de înțelepciune, de cuvinte bine ticluite culese din Scripturi și de la Sfinții Părinți. Fără o bogăție de învățături, pilde și psalmi care să cânte singuri în inimă și minte omul nu poate suferi singurătatea și nu poate menține focul credinței. Schimbarea minții prin lucrarea harului este scopul vieții creștine. Iar asta nu se face fără cunoștință, fără cercetarea Scripturilor, care este o poruncă dată de Hristos însuși.

Începeți să citiți cărțile Sfinților. Nu dialoguri cu părinți contemporani, ci cărțile Sfinților scriitori de odinioară. Textul scris, nu vorbit, are rigoarea pe care mintea noastră a pierdut-o. Ne place să ascultăm sau să citim dialoguri libere deoarece mintea noastră și-a pierdut rigoarea. Totuși o minte fără rigoare este o minte slabă în proces canceros. Citiți mai puțin, dar citiți cărți fundamentale. Și învățați să gândiți. Faceți, vă rog, un obicei din a gândi riguros. Biserica se ține pe dogme, pe dreapta mărturisire ca și pe o piatră.

Timpul acesta va trece. Decât să vă victimizați că nu puteți merge la slujbe, mai bine ați citi și v-ați umple inimile de bucurie.

Pace tuturor!

(Preot Savatie Baștovoi)

Leave A Reply

Your email address will not be published.