Declarația MAE Rus privind dialogul cu SUA și alte țări occidentale în legătură cu elaborarea garanțiilor de securitate

0 409

Semnalăm disponibilitatea exprimată de președintele Statelor Unite, J. Biden, în cadrul discuției cu președintele V. V. Putin, din data de 7 decembrie, de a stabili un dialog serios pe probleme privind asigurarea securității Federației Ruse. Un astfel de dialog este imperios necesar astăzi, când relațiile dintre Rusia și Occidentul colectiv continuă să se degradeze, apropiindu-se de o linie critică. În același timp, în ultimele zile s-au înmulțit interpretările libere legate de poziția noastră. În acest sens, considerăm necesar să explicăm încă o dată următoarele.

Instigarea la confruntare în privința țării noastre este absolut inacceptabilă. Ca pretext, este folosită situația din Ucraina, față de care Occidentul s-a înscris pe linia de încurajare a rusofobiei, de acoperire a acțiunilor regimului de la Kiev în ceea ce privește sabotarea Acordurilor de la Minsk și pregătirea pentru un scenariu de forță în Donbass.

În loc să-i pună la punct pe protejații lor ucraineni, țările NATO împing Kievul să comită acțiuni agresive. Nu există altă modalitate de a interpreta exercițiile neprogramate, din ce în ce mai frecvente, derulate de SUA și de aliații lor în Marea Neagră. Avioanele țărilor membre NATO, inclusiv bombardierele strategice, efectuează regulat zboruri provocatoare și manevre periculoase la granițele Rusiei. Continuă dezvoltarea militară a teritoriului Ucrainei, aprovizionarea țării cu arme.

Se merge pe linia de atragere a Ucrainei în NATO, ceea ce poate însemna ca acolo să apară sisteme de atac echipate cu rachete, cu timp minim de zbor până în zona centrală a Rusiei, precum și alte arme destabilizatoare. Un asemenea comportament iresponsabil generează o amenințare inacceptabilă la adresa securității noastre, provoacă serioase riscuri militare pentru toate părțile implicate, până la un conflict de amploare în Europa.

În același timp, se afirmă că problema aderări ipotetice a Ucrainei la NATO privește exclusiv Kievul și Alianța și că nimeni nu trebuie să se amestece în acest proces. Amintim însă că, pe lângă Tratatul de la Washington, țările NATO mai au angajamente privind indivizibilitatea securității în spațiul euroatlantic, în întreg spațiul OSCE. Acest principiu a fost pentru prima dată declarat în Actul final de la Helsinki, după care a fost reconfirmat și întărit în Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990, unde se precizează: „Securitatea fiecărui stat participant este legată în mod indisolubil de cea a tuturor celorlalți”. Iar în 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, a fost adoptată Carta pentru securitate europeană, unde se subliniază că statele-participante „nu își vor întări securitatea pe seama securității altor state”.

Toate aceste documente au fost semnate de cei mai înalți lideri ai statelor membre OSCE, inclusiv de toate țările NATO. Cu toate acestea, încălcând principiul indivizibilității securității, încălcând, în egală măsură, și promisiunile date conducerii sovietice, în toți acești ani, NATO s-a extins constant spre Est, ignorând îngrijorările exprimate de Moscova, și de fiecare dată, extinderea NATO a adăugat acestui bloc o inveterată încărcătură anti-rusă.

Atragem de mult atenția asupra unei asemenea evoluții inadmisibile a evenimentelor. În ultimele decenii, nu o dată am propus să ajungem la un acord prin care principiul unei securități egale și indivizibile în spațiul euroatlantic să dobândească caracter obligatoriu din punct de vedere juridic, deoarece este evident că Occidentul nu este dispus să ducă la îndeplinire obligațiile politice mai sus menționate. Cu toate acestea, am fost refuzați constant.

În acest context, așa cum subliniază președintele V.V. Putin, insistăm pe elaborarea – într-un interval concret de timp și pe baza principiului de securitate egală și indivizibilă – a unor serioase garanții juridice pe termen lung, care să excludă orice altă extindere a NATO spre est și orice amplasare a unor sisteme amenințătoare la adresa noastră, la granițele vestice ale Rusiei.

În interesele fundamentale ale securității europene, este necesar să se dezavueze oficial decizia summitului NATO de la București din 2008, conform căreia „Ucraina și Georgia vor deveni membre NATO”, contrar angajamentului liderilor tuturor statelor participante OSCE – „de a nu-și consolida securitatea în detrimentul securității altora”.

Insistăm pe consfințirea juridică a acordului privind neamplasarea de către SUA și alte state NATO a unor sisteme de armament, care reprezintă o amenințare pentru Federația Rusă, pe teritoriul țărilor cu care se învecinează, atât a celor care sunt membre, cât și a celor care nu sunt membre NATO.

De asemenea, insistăm pe obținerea unei reacții concrete din partea NATO la propunerile avansate anterior de noi privind reducerea tensiunilor în Europa, incluzând, în special:

– retragerea zonelor de exerciții operaționale la o distanță convenită față de linia de contact Rusia-NATO;

– convenirea distanței maxime de apropiere a navelor și aeronavelor de război pentru prevenirea activităților militare periculoase – în regiunile Baltice și Mării Negre;

– reluarea dialogului regulat între ministerele apărării pe linia Rusia-SUA și Rusia-NATO.

Îndemnăm Washingtonul să adere la moratoriul unilateral al Rusiei privind desfășurarea în Europa de rachete terestre cu rază medie și mai scurtă de acțiune, să convenim și să introducem măsurile necesare în vederea verificării modului de îndeplinire a obligațiilor reciproce.

În cel mai scurt timp, Rusia va prezenta, pe direcțiile indicate, proiecte de documente juridice internaționale pentru demararea negocierilor în formate corespunzătoare.

În special, vom face o propunere cuprinzătoare privind garanțiile legale de securitate în cadrul pregătirii pentru următoarea rundă a dialogului ruso-american privind stabilitatea strategică. Ne vom pronunța pentru o discuție concretă a aspectelor militare privind asigurarea securității pe linia ministerelor apărării și, de asemenea, cu participarea ministerelor de externe ale Rusiei și ale țărilor NATO.

Considerăm că este necesar ca și OSCE, unde sunt reprezentate toate țările regiunii euro-atlantice, să nu rămână în afara discuțiilor legate de rezolvarea problemelor de securitate europeană.

Cerem în mod insistent să fie analizate cu atenție propunerile ruse și să trecem la negocieri serioase pentru a ajunge la acorduri care să asigure un echilibru corect și stabil în privința intereselor din spațiul nostru comun.

Leave A Reply

Your email address will not be published.