Acum 140 de ani, la 4 martie 1882, la Craiova, s-a născut Nicolae Titulescu, cunoscut jurist, om politic și diplomat român, cel pe care ministrul francez de externe Jean-Louis Barthou îl numea “șeful eminent al politicii externe române – a cărui experiență și autoritate sunt o forță europeană.”
✅Nicolae Titulescu a intrat în conștiința publică românească și europeană în primul rând ca diplomat, îndeplinind funcțiile de ministru plenipotențiar al României la Londra, ministru al Afacerilor Străine la București și președinte al Ligii Națiunilor la Geneva.
✅Tânărul Nicolae Titulescu a urmat cursurile Liceului Carol I din Craiova, între 1893-1900, urmând apoi cursurile Facultății de Drept a Universității Sorbona din Paris. Tot aici va obține și titlul de doctor în drept, cu teza Essai sur une théorie des droits éventuels.
✅În 1905 a revenit în România, obținând un post de profesor de drept la Universitatea din Iași până în 1910, când va ocupa aceeași poziție la Universitatea din București, până în 1927 când se va dedica exclusiv diplomației. A fost ales membru al Academiei Române la 28 mai 1935.
✅Nicolae Titulescu a intrat în politică în rândurile Partidului Conservator – Democrat al lui Take Ionescu, al cărui discipol a fost, devenind deputat în anul 1912. Ulterior se va apropia de Partidul Naţional Ţărănesc, din care a făcut parte oficial din ianuarie 1938. A fost ministrul Finanţelor în intervalul 10 iulie 1916 – 26 ianuarie 1918 și 13 iunie 1920 – 13 decembrie 1921.
✅În perioada neutralităţii (1914-1916), Titulescu s-a pronunţat cu hotărâre pentru intrarea României în război de partea Antantei. În vara anului 1918 a plecat la Paris, acţionând pentru unirea tuturor românilor în cadrul Consiliului Naţional pentru Unitatea Românilor din capitala Franţei.
✅Nicolae Titulescu a făcut parte din delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), îndeplinind ulterior funcția de trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra (16 decembrie 1921 – 6 iulie 1927; 1 august 1928 – 20 octombrie 1932). De la 1 ianuarie 1924 a îndeplinit și funcția de delegat permanent al României la Societatea Naţiunilor.
✅A fost ministrul Afacerilor Străine al României de două ori (6 iulie 1927 – 30 iulie 1928; 20 octombrie 1932 – 29 august 1936). În timpul activității la Societatea Națiunilor și în timpul primului mandat la Externe a avut o contribuție decisivă la acceptarea internațională a punctului de vedere românesc cu privire la problema marilor proprietari din Transilvania (așa numiții optanți unguri) afectați de reforma agrară din 1921, Titulescu demonstrând imparțialitatea efectuării reformei.
✅A fost ales consecutiv preşedinte al Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor, la 10 septembrie 1930 şi 7 septembrie 1931. La 16 octombrie 1930 a fost numit membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga.
(Foto: Nicolae Titulescu semnând acordul cu SUA privind datoriile de război ale României)
