(VIDEO) Constantin Bălăceanu-Stolnici, 100 de ani de viață nobilă

0 556

Medicul neurolog profesor Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la 6 iulie 1923, la Bucureşti.


A absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti, în 1947. În 1968, a obţinut titlul de doctor în ştiinţe medicale, potrivit volumului „Membrii Academiei Române. Dicţionar” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). A desfăşurat o importantă activitate didactică la catedrele de Anatomie şi Neurologie ale Institutului de Medicină din Bucureşti (1947-1952). A lucrat la clinicile neurologice ale spitalelor „Colentina” „Dr. I. Cantacuzino”, „Gh. Marinescu” (1949-1974).

Din 1974 până în 1993, a lucrat la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie, unde a ocupat succesiv sau concomitent funcţiile de şef de secţie, şef de clinică, medic consultant, şef al grupului sanitar – antiepidemic, director. A fost şef al Serviciului Metodologic de Neurologie şi Neurochirurgie şi consilier pentru problemele respective în cadrul Ministerului Sănătăţii. Între anii 1991-1993, a fost preşedinte al Colegiului de disciplină al personalului medico – sanitar din România.

A fost profesor suplinitor la Catedra de cibernetică generală a Facultăţii de Filosofie a Universităţii Bucureşti. De asemenea, a fost profesor şi prorector al Universităţii Ecologice, unde a predat cursuri de geriatrie, neuropsihologie şi istoria culturii, precum şi profesor asociat la Universitatea din Newcastle-upon-Tyne (Anglia), Universitatea Pontificală din Porto Alegre (Brazilia), Universidad Internacional Menéndez Pelayo din Santander (Spania), Academia Medicală Cataloneză din Barcelona (Spania), Colegiul de Medicină din Paris (Franţa).

Activitatea sa ştiinţifică s-a desfăşurat, cu deosebire, în domeniile neurologiei şi neurofiziologiei, neurooftalmologiei, neuroontologiei, gerontologiei, istoriei medicinii, dar şi în domeniile istoriei naţionale, genealogiei şi heraldicii, precum şi în cel al ciberneticii şi teoriei generale a sistemelor. A fost, de altfel, primul care a introdus în România conceptele şi metodele ciberneticii în domeniului neurofiziologiei, iar contribuţiile sale îl situează printre pionierii în domeniu pe plan mondial.

Lucrările sale au fost apreciate drept fundamentale pentru dezvoltarea neurociberneticii şi psihociberneticii, precum şi pentru analiza cibernetică a limbajului: „Cibernetica” (1967), „Elemente de neurocibernetică” (1967), „Les fondements cybernetiques de l’activite nerveuse” (1971, apărută şi în limba portugheză, 1974), „Personalitatea umană – o interpretare cibernetică” (1972) ş.a.

Rezultatele cercetărilor sale se concretizează în numeroase monografii, mai multe capitole incluse în tratate şi monografii, peste 300 de studii publicate în ţară şi în străinătate, singur sau în colaborare, între care amintim: „Elemente de anatomie şi fiziologie a sistemului nervos”, „Elemente de neurocibernetică” (1967); „Personalitatea umană – o interpretare cibernetică” (1972); „Neurogeriatria” (1984); „Tratat de geriatrie practică” (1998), „Neuropsihologia postmodernistă” (2000), „Structuri centrale ale sistemului nervos” (2001). Acestora li se adaugă şi lucrări cu caracter cultural larg, dintre care amintim: „Dialoguri despre cele văzute şi nevăzute” (1994), „Saga baronilor du Mont” (1994), „Introducere în studiul Kabbalei” (1996), „Cunoaştere şi ştiinţă” (1997), „Saga Bălăcenilor” (2001), „Incursiune în antropologia sufletului” (2003), „Kabbala, între gnoză şi magie” (2004), „Antropogeneza şi geneza culturii” (în colaborare cu Ligia Apăvăloae) (2006), „Incursiune în antropogeneză” (2006), „Genetica generală şi a comportamentului” (2008).

A fost membru de onoare al Academiei Române din 10 noiembrie 1992, precum şi director onorific al Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române, potrivit site-ului https://acad.ro/.

E foarte simplu. Părinții mei au fost longevivi, bunicii şi străbunicii mei au fost longevivi, așa că avem gena aceasta și ăsta este elementul fundamental.

Și al doilea este că prin educație am dus o viață care n-a forțat biologic.

Nu am pierdut nopți, nu am consumat droguri, nu am fumat, am băut alcool ocazional și foarte rar. Am respectat orele de somn.

Am respectat niște programe de igienă comportamentală fără să fac excese de zel și plus rezerva genetică, iată că am ajuns la această vârstă înaintată.

În 1998 a fondat, alături de un grup de personalităţi liberale româneşti, Asociaţia Română pentru Libertate şi Dezvoltare.

A fost membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, al Societăţii de Neurologie şi Neurochirurgie, al Societăţii de Gerontologie, al Comisiei de Cibernetică Medicală, al Grupului român de lingvistică aplicată, al Societăţii Franceze de Neurologie, al Institutului de Psihiatrie „R. Collaut” din Madrid, al Societăţii Spaniole de Neurologie „Phronesis”, al Societăţii Braziliene de Cibernetică, al Societăţii Mondiale de Cibernetică şi Sisteme Generale cu sediul la Londra, al Societăţii Internaţionale de Cibernetică cu sediul la Neapole, al Asociaţiei Americane de Cibernetică, al Societăţii Franceze de Înalte Studii etc. A fost membru al Adunării Naţionale şi al Consiliului Naţional al Bisericii Ortodoxe Române, preşedinte al Societăţii Ateneul Român, preşedinte de onoare al Universităţii Ecologice din Bucureşti, efort testamentar al Aşezămintelor Brâncoveneşti ş.a.


A fost, de asemenea, preşedintele Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO). Agenţia Naţională Antidrog (ANA) a organizat la 12 decembrie 2018 reuniunea anuală a Consiliului Ştiinţific al ANA, prilej cu care Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost ales preşedinte de onoare al Consiliului Ştiinţific al ANA. A fost reales preşedinte de onoare al Consiliului Ştiinţific al ANA la 9 decembrie 2022.

La 20 octombrie 2017, acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici şi-a lansat al treilea volum de proză memorialistică, intitulat „Amintiri… Vacanţele mele în vremurile bune de altădată”, în cadrul unei festivităţi organizate în Aula Magna a Universităţii „Andrei Şaguna” din Constanţa.

La 1 decembrie 2017, acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici a primit „Cheia Oraşului Bucureşti”, precum şi o diplomă de excelenţă din partea primarului general al Capitalei, Gabriela Firea. I-a fost conferit titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti, potrivit unui proiect adoptat în şedinţa din 7 septembrie 2020 a Consiliului General al Capitalei.

Academia Română a găzduit, la 7 decembrie 2018, lansarea volumului „Educaţia la Centenar. Idei. Instituţii. Personalităţi”, o retrospectivă analitică a sistemului de învăţământ românesc sub influenţa evenimentelor istorice naţionale şi europene din ultima sută de ani, un volum alcătuit prin contribuţia a 61 de cadre didactice din mediul academic şi specialişti din diverse domenii, între care şi dr. Constantin Bălăceanu-Stolnici.

Constantin Bălăceanu-Stolnici a fost decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler (2003), cu „Crucea Patriarhală” şi „Crucea Moldavă”, cu Meritul Maltez în grad de Ofiţer, fiind laureat al „Marelui Premiu” al Societăţii Franceze de Sinteze Înalte, precum şi Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară, potrivit site-ului www.aosr.ro.

Leave A Reply

Your email address will not be published.