Împărțindu-se în șapte regiuni folclorice (Transilvania; Câmpiile de Vest [Câmpia Mureșului Inferior, Câmpia Crișurilor, Câmpia Someșului inferior]; Banatul [Lunca Timișului și Caraș-Severin]; Țara Românească [Oltenia și Muntenia]; Zona Dunării Inferioare [Bărăganul, Dobrogea și sudul Moldovei]; Moldova, Basarabia, Bucovina și Transnistria; Balcani) și în până la 120 zone etnografice, costumele populare românești reprezintă portul tradițional sau îmbrăcămintea specifică unei regiuni: pentru băieți – cămășile și pantalonii, pentru fete – rochiile decorate cu motive tradiționale, broderie cu mai multe culori în modele geometrice.
Pornind de la materiile prime produse în gospodăriile țăranilor, confecționarea bluzei tradiționale românești a evoluat odată cu trecerea timpului, în ateliere sau fabrici pe întreg globul pământesc.
Păstrându-și aceeași structură pe întreg teritoriul țării, costumele populare se deosebesc, totuși, de la o regiune la alta, prin amănunte diferite (croială, formă și culoare).
Adoptat de către toți designerii internaționali, portul românesc reprezintă o sursă de inspirație pentru popoarele mai multor țări, fascinația pentru veșmintele cu detalii lucrate manual extinzându-se și regăsindu-se în toate colecțiile marilor creatori de modă.
Valorificată inclusiv de accesoriile confecționate din materiale naturale, ca tip de cămașă, ia tradițională se deosebește prin trei elemente: tipul de deschidere a gulerului; modul de tăiere și structura tiparului; metoda de inserție a mânecilor.
Reprezentând o componentă a costumului tradițional românesc, ia (purtată de femei, copii și bărbați) este o bluză confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic și împodobită cu broderii în motive populare românești (mai ales la mâneci, pe piept și la gât), dar și cu mărgele sau paiete, culorile și modelele broderiilor deosebindu-se, de la o zonă la alta (de la Nistru până în zonele vestice ale Ardealului).
Cele trei elemente de bază în compoziția iei sunt:
- umărul încrețit și altiță(banda lată, bogat decorată pe mânecă având elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nicio altă parte a iei);
- râurile(benzile drepte sau oblice pe piept și mâneci);
- bibilurile sau cheițele (cusăturile de îmbinare a bucăților de material).
Având rădăcini în istoria neamului, costumul popular românesc continuă să se păstreze și astăzi în unele zone ale Țării, reprezentând o dovadă elocventă a continuității neamului.
Continuându misiunea de colecționare, cercetare, conservare și restaurare, comunicare și expunere a mărturiilor materiale și spirituale despre viața și activitatea marelui poet român, în scopul cunoașterii, educării și recreerii publicului vizitator, muzeul memorial Octavian Goga a inaugurat expoziția etnografică “Portul popular local”, în cadrul căreia sunt prezentate elementele stilului vestimentar din regiune: îmbrăcămintea originală a țăranilor formată în cadrul colectivității restrânse, cu aceleași modele de croit, cu o etnicitate si expresivitate de manifestare proprie.
”Costumele populare românești nu sunt doar articole vestimentare, ci și o expresie a identității culturale și a tradițiilor locale. Ele sunt purtate la ocazii speciale, cum ar fi sărbători, nunți, festivaluri și evenimente folclorice, păstrând vie legătura cu moștenirea culturală a fiecărei regiuni. În zilele noastre costumele populare sunt păstrate și promovate prin intermediul muzeelor etnografice, festivalurilor de folclor și inițiativelor comunitare. Multe comunități rurale și-au păstrat tradițiile și continuă să confecționeze și să poarte costume tradiționale, contribuind la menținerea și promovarea culturii românești.
Așadar, costumele populare românești sunt o comoară națională, reflectând diversitatea și bogăția culturală a României. Ele reprezintă o punte între trecut și prezent, oferind o perspectivă asupra tradițiilor și valorilor care au modelat identitatea națională.”, ne-a declarat Dr. Eduard Boboc, manager al Muzeului Memorial “Octavian Goga”.
Expoziția temporară etnografică poate fi vizitată pe întreg parcursul lunii august, de marți până duminică, între orele 09.00 – 17.00 .
