21 august 1968, la Bucureşti s-a desfăşurat un uriaş miting de protest împotriva ocupării Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia
1999 – Preşedintele României Emil Constantinescu s-a pronunţat împotriva impozitării pensiilor, având în vedere „contextul social şi economic al Românieiˮ, în care numeroşi oameni în vârstă „aveau venituri extrem de mici”.
1998 – Faimosul tren Orient Express şi-a reluat traseul traversând şapte state europene, pe ruta Paris-Istanbul şi retur, după 11 ani de întrerupere.
1997 – Daewoo Automobile Romania SA a decis investirea a 450 milioane dolari pentru construirea unei fabrici de motoare şi cutii de viteze.
1996 – Grupul financiar austriac Creditanstalt a înfiinţat în România propria societate de depozitare pentru fonduri mutuală denumită „Creditanstalt Depository SAˮ (CD), cu un capital social de 2 miliarde lei.
1978 – A avut loc inaugurarea oficială a Muzeului Colecţiilor de Artă din Bucureşti, constituit iniţial ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, având ca scop reunirea tuturor colecţiilor de artă particulare devenite publice. A funcţionat până în 1986, fiind redeschis circuitului public la sfârşitul anului 2003.
1968 – A avut loc şedinţa comună a Comitetului Central al PCR, a Consiliului de Stat şi a Guvernului în care s-a dezbătut situaţia gravă ce se crease prin invadarea Cehoslovaciei. Concluziile rezultate din aceste dezbateri, aprecierea invaziei, precum şi măsurile ce trebuiau întreprinse în plan politico-diplomatic şi militar au fost prezentate de Nicolae Ceauşescu la mitingul din Piaţa Palatului.
1968 – La Bucureşti s-a desfăşurat un uriaş miting de protest împotriva ocupării Cehoslovaciei de către trupele a cinci state participante la Tratatul de la Varşovia (URSS, Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria), la care au participat peste 100.000 de cetăţeni ai Capitalei. România a condamnat public invazia sovietică şi a trecut la înarmarea populaţiei ca răspuns la posibilele represalii sovietice.
1961 – De la Galeria Naţională din Londra a fost furat celebrul tablou al lui Francisco José de Goya y Lucientes (important pictor şi creator de gravuri spaniol), „Ducele de Wellingtonˮ, însă a fost recuperat în 1965.
1943 – A murit Henrik Pontoppidan, prozator danez, considerat cel mai de seamă reprezentant al naturalismului danez şi laureat al Premiului Nobel pentru Literatură.
1942 – A apărut celebrul personaj de desene animate, Bambi, produs de Walt Disney şi regizat de David Dodd Hand, unul dintre filmele de animaţie cu cele mai importante încasări din toate timpurile. Bambi este bazat pe povestirea „Bambi. A life in the Woodsˮ scrisă de autorul austriac Felix Salten.
1938 – La Bled (Iugoslavia) au început lucrările ultimei sesiuni a Consiliului permanent al „Micii înţelegeriˮ (Mica Antantă), pact politico-militar regional încheiat între România, Cehoslovacia şi Iugoslavia în perioada 1920-1921, la iniţiativa lui Nicolae Titulescu, cu scopul de a asigura respectarea tratatelor de pace de la sfârşitul Primului Război Mondial, de a menţine statu-quo-ului teritorial şi de a crea un sistem de alianţe defensive.
1911 – Pictura Mona Lisa, realizată de Leonardo da Vinci, a fost furată din muzeul Luvru din Paris de către Vicenzo Perrugia, un chelner italian. Opera a fost regăsită în anul 1913 şi returnată muzeului Luvru.
1813 – Ţarul Alexandru a aprobat la Teplice proiectul de instituire a Eparhiei Chişinăului şi Hotinului, căreia i-au fost subordonate şi bisericile din Ucraina Hănească sau stepa Oceakovului, cu oraşele Ananiev, Tiraspol şi Odesa.
1770 – Navigatorul englez James Cook a declarat estul Australiei posesiune a Marii Britanii, numind-o „New South Walesˮ.
1723 – S-a stins din viaţă Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, compozitor, om politic şi scriitor moldovean, primul român ales membru al Academiei din Berlin în 1714, considerat unul dintre marii umanişti ai Europei.
Opera sa a fost influenţată de umanismul Renaşterii şi de gândirea înaintată din Rusia, în care s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istorică a Moldovei de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea.
1700 – Domnitorul Ţării Româneşti Constantin Brancoveanu a primit de la Ţarul Petru I „crucea de cavalerˮ al ordinului Sfântul Andrei.
1698 – S-a născut unul dintre cei mai faimoşi meşteri de viori din lume, Giuseppe Guarneri. Una dintre viorile construite de el i-a aparţinut lui Paganini şi, în prezent, se află expusă la Sala Rosaa din Palatul Municipal din Genova (Italia).
1614 – A încetat din viaţă Elisabeta Bathory, contesă maghiară, cunoscută şi sub denumirea de „Contesa Vampirˮ sau „Contesa Draculaˮ; un personaj misterios cu o reputaţie de femeie-vampir, pasionată de magie neagră. Se aproximează că ar fi ucis 650 de fecioare, din care 25 de viţă nobilă, pentru sângele lor, cu care îşi menţinea tinereţea. A rămas în istoria umanităţii ca fiind cel mai prolific criminal în serie.
1485 – S-a sfârşit „războiul celor două roze”, numele sub care este cunoscut războiul civil purtat cu intermitenţă pentru tronul Angliei, între susţinătorii Casei de Lancaster şi cei ai Casei de York; îşi are originea în formele şi culorile blazoanelor celor două case regale: Trandafirul roşu de Lancaster şi Trandafirul alb de York.
Războiul a fost purtat de armate formate din vasalii feudali ai celor două case regale. Casa de Lancaster a avut sprijinitori în sudul şi vestul ţării, în timp ce sprijinitorii Casei de York proveneau din zonele de nord şi de est.
„Războiul celor două rozeˮ a fost o cauză principală a scăderii importante a puterii aristocraţiei, ceea ce a dus la creşterea puterii monarhiei centralizate a dinastiei Tudor.