6 septembrie 1817, a văzut lumina zilei Mihail Kogălniceanu, om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român
2008 – La castelul Gandolfo a avut loc întâlnirea dintre preşedintele Traian Băsescu şi Papa Benedict al XVI-lea. Unul dintre subiectele discuţiei se referea la politica de consolidare a relaţiilor României cu ţările catolice.
2007 – A decedat Luciano Pavarotti, celebru tenor al secolului XX, legendă a muzicii de operă, singurul cântareț de operă care a vândut mai mult de 100 de milioane de înregistrări.
2006 – A murit istoricul de marcă Paul Cernovodeanu, director adjunct la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (1990-1997), constant şi valoros colaborator al revistei „Magazin istoric” ; proiectul cel mai important pe care l-a lăsat este „Călători străini despre ţările române”; distincţii: Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (1968); Ordinul Serviciu Credincios (1993).
2001 – Senatul României a abrogat articolul 200 din Codul Penal, care încrimina relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex, adoptând proiectul de Lege privind modificarea şi completarea unor dispoziţii referitoare la infracţiuni legate de viaţa sexuală.
1999 – Uniunea Europeană a decis ridicarea oficială a sancţiunilor petroliere şi aeriene impuse Republicii Muntenegru şi provinciei sârbe Kosovo.
1997 – Prinţesa Diana, Lady Di, a fost înmormântată la Westminster Abbey, peste 3 milioane de persoane participând la funeraliile ei. Alte 2 miliarde de persoane din întreaga lume au urmărit ceremonia la televizor.
1996 – A decedat compozitorul Ion Dumitrescu, preşedinte al Uniunii Compozitorilor, a compus muzică de teatru, muzică de cameră vocală şi simfonică.
1990 – Studiul religiei a fost reintrodus facultativ în şcolile primare, gimnazii şi şcoli pedagogice. Din 1995, religia devine obiect de studiu obligatoriu.
1966 – Premierul Africii de Sud, Hendrik Verwoerd, a fost înjunghiat mortal de Demetrio Tsafendas, un imigrant mozambican, în cadul unei adunări politice. Atentatorul, bolnav de schizofrenie, a fost internat pe viaţă într-un ospiciu de lângă Johannesburg. Premierul sud-african a fost cel care a instituit „politica de apartheid”, abolită abia în 1993.
1950 – Marea Adunare Naţională a adoptat legea noii împărţiri administrativ-economice în regiuni şi raioane şi legea privind înfiinţarea sfaturilor populare ca organe locale ale puterii de stat.
1941 – Naziștii le-au impus evreilor cu vârsta mai mare de 6 ani să poarte o insignă galbenă cu Steaua lui David, în toată Europa ocupată de ei. Acesta va fi încă un pas de segregare, în rezolvarea „totală”, de către Hitler, a problemei evreiești.
1940 – Regele Carol al II-lea (1930-1940) a renunţat la tron în favoarea fiului său Mihai, în vârstă de 19 ani, care a depus jurământul de credinţă faţă de naţiune (în prezenţa lui Ion Antonescu, a patriarhului Miron Cristea, a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie, Gheorghe Lupu), confirmând deplinele puteri acordate „Conducătorului Statului Român”, generalul Ion Antonescu. A început a doua domnie a regelui Mihai I.
1940 – România a devenit stat național-legionar, prin abdicarea regelui în favoarea fiului său Mihai I și formarea unui guvern condus de generalul Ion Antonescu și Horea Sima, ca viceprim-ministru, comandantul mișcării legionare.
1940 – Odată cu cea de-a doua domnie a lui Mihai I (1940-1947), generalul Ion Antonescu se obligă să protejeze Coroana. Acesta va fi pretextul folosit de general pentru a îndepărta pe tânărul rege, pe regina mamă, Elena, și principalii lor colaboratori, în luarea hotărârilor privind angajamentele externe ale României.
1939 – După declanşarea celui de-al doilea Război Mondial, la 1.09.1939, Consiliul de Coroană a aprobat poziţia de neutralitate a României faţă de conflictul izbucnit.
1918 – S-a creat, la Paris, Consiliul Naţional al Unităţii Române sub preşedinţia lui Take Ionescu, acest organ fiind practic guvernul din exil al României. A primit recunoaşterea guvernului american, francez, englez şi italian.
1901 – Leon Czolgosz, un adept al mişcării anarhiste, l-a împuşcat pe preşedintele Statelor Unite William McKinley, în timp ce acesta se afla la o expoziţie panamericană în Buffalo, New York. McKinley a murit opt zile mai târziu.
1865 – A fost deschis cursul de la secţia a II-a a clasei I de la Şcoala de la Trei Ierarhi din Iaşi, clasă încredinţată scriitorului Ion Creangă, autorul „Amintirilor din copilărie”.
1863 – A intrat în funcțiune, la Londra, primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu o lungime de 6,3 km; tracțiunea era realizată cu o mașina cu aburi.
1842 – A fost pusă piatra de temelie a primului sediu propriu al primăriei Bucureştiului , „Casa Oraşului”, realizat de către arhitectul X. Villacrosse, pe malul drept al Dâmboviţei.
1819 – S-a născut Nicolae Filimon, prozator român, autor de nuvele romantice și realist-satirice și primul critic muzical român. Cea mai importantă operă a sa este romanul „Ciocoii vechi şi noi” (1863). Romanul este o frescă a societății românești la începutul secolului al XIX-lea.
1817 – A văzut lumina zilei Mihail Kogălniceanu, om politic de orientare liberală, avocat, istoric și publicist român, unul dintre cei mai influenți intelectuali români ai generației sale (situându-se pe curentul moderat al liberalismului); prim-ministru al României (1863), după Unirea din 1859, iar mai târziu a servit ca Ministru al Afacerilor Externe, sub domnia lui Carol I.
1766 – S-a născut Dalton John, fizician şi chimist englez, considerat părintele teoriei atomiste moderne (1808). Reluând teoria anticilor, el afirma că toate corpurile sunt alcătuite din particule numite atomi, pe care i-a imaginat ca sfere de mase și dimensiuni diferite; a fost cel care a făcut prima descriere a cecității cromatice („daltonism”), de care suferea.
Principalele lui preocupări științifice au fost în domeniul meteorologiei, al analizei aerului și al comportării amestecurilor de gaze, acestea din urmă ducându-l la enunțarea teoriei atomice.
1757 – S-a născut Marie Joseph du Motier-La Fayette, marchiz , general şi om politic francez, care a participat la „Războiul de independenţă” din America de Nord, iar mai apoi la „Revoluţia burgheză” din Franţa. S-a alăturat cauzei revoluţionarilor nord-americani dupe ce coloniştii şi-au declarat independenţa faţă de Marea Britanie. Marchizul francez a devenit un apropiat al generalului George Washington, viitor preşedinte al SUA. Congresul american i-a oferit o răsplată de 200.000 de dolari pentru ajutorul dat în lupta pentru independenţă. Întors în Franţa, s-a implicat în „Revoluţia franceză”, susţinându-i pe monarhiştii constituţionali. În 1789 a devenit membru al Adunării Naţionale, unde a luptat pentru adoptarea unei legi a drepturilor individuale, similară cu „Bill of Rights” din SUA.
1522 – S-a încheiat prima expediţie navală în jurul lumii iniţiată de Fernando Magellan. Unul dintre cele cinci vase ale navigatorului portughez, „Victoria”, a acostat în portul Sanlýcar de Barrameda din Spania, fiind prima navă care a înconjurat globul. „Victoria” l-a avut ca şi comandant pe Juan Sebastian de Elcano. Acesta a devenit căpitanul navei după ce Magellan a fost ucis în aprilie 1521, în insulele Filipine. Majoritatea membrilor echipajului nu a supravieţuit îndelungatei călătorii, marinarii fiind răpuşi de bolile tropicale contactate sau de scorbut. Din 265 de oameni care se aflau la bordul celor cinci corăbii, au mai rămas în viaţă până la final doar 115.
Călătoria lui Magellan în jurul lumii a început în 1519, acesta căutând un drum prin Vest, spre Insulele Moluce, din Indonezia. În cursul expediţiei, navigatorul a descoperit strâmtoarea care îi poartă numele şi care face legatură dintre Oceanul Atlantic şi Pacific. Magellan nu a reuşit să ajungă la destinaţie, fiind ucis de băştinaşii din insula Mactan. Numele său se leagă de una dintre cele mai strălucite călătorii din istoria descoperirilor geografice.
1456 – S-a finalizat tratatul încheiat de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, cu negustorii din Braşov şi Ţara Bârsei. Se stabilea ca, în cazul în care ar fi nevoit să-şi părăsească ţara din cauza năvălirii turcilor sau a altor duşmani, să fie primit de braşoveni. În schimb, se angaja să le dea negustorilor ajutorul împotriva turcilor.