7 septembrie 1931, Nicolae Titulescu a fost reales în funcţia de preşedinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societăţii Naţiunilor
2007 – S-a desfăşurat concursul pentru reintroducerea în circuitul artistic a viorii Stradivarius Elder 1702, una din cele ultimele 10-13 viori din lume, lucrate de Stradivarius şi aflate încă în stare de funcţionare (Bucureşti, sala Studio a Filarmonicii George Enescu.
2006 – S-a desfăşurat, cu sprijinul Ambasadei Franţei şi a Institutului Francez din Bucureşti, prima ediţie a Festivalului Internaţional „Nopţi albe de acordeon”.
2005 – Au avut loc primele alegeri prezidenţiale cu mai mulţi candidaţi din istoria ţării; până la această dată preşedintele Hosni Mubarak, aflat la conducerea Egiptului din 1985, era ales în cadrul unor referendumuri în care electoratul se putea pronunţa doar prin „da” sau „nuˮ.
2001 – Adunarea Generală a ONU a declarat perioada 2001-2010 drept „Deceniul ONUˮ pentru stoparea malariei în ţările în curs de dezvoltare, în special în Africa (rezoluţia 55-284).
1998 – Preşedintele Boris Elţîn a semnat un acord politic, limitându-şi propriile prerogative în materie de formare şi de control asupra Guvernului.
1998 – A fost fondată Google Inc., o corporaţie americană multinațională care administrează motorul de căutare pe Internet, de către doi doctoranzi de la Universitatea Stanford. Google oferă o metodă simplă și rapidă de găsire a informațiilor pe web, având o bază de date despre peste 8 miliarde de situri web. Google dispune și de motoare de căutare pentru imagini, cărți, bloguri, grupuri de știri și directoare web.
La sfârșitul anului 2007, a fost cotată drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în milioane de dolari, 86.057 milioane dolari SUA, dar și după modul de percepție de către utilizatori.
1977 – S-a semnat, la Washington, de către preşedintele SUA, J. Carter şi premierul panamez, Omar Torrijos, tratatul privind neutralitatea permanentă şi funcţionarea Canalului Panama, tratat care prevedea ca toate trupele americane să părăsească Panama, iar în ceea ce priveşte controlul Canalului, acesta să revină autorităţilor panameze, cel mai târziu la 31.12.1999.
1965 – S-a născut Angela Gheorghiu, soprană română, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.
În 1999 a participat la concertul „Michael Jackson și Prietenii” în Munchen. A cântat la redeschiderea Royal Opera House (decembrie 1999), a Teatrului Malibran din Veneția (mai 2001) și a Operei din Valencia, în prezenţa Reginei Sofia a Spaniei (octombrie 2005). A participat la spectacolul care a marcat jubileul reginei Elisabeta a II-a, Prom at the Palace (iunie 2002), concert disponibil pe DVD. A cântat pentru Alteța Sa Prințul Charles în diferite ocazii. În 2003 a luat parte la concertul organizat cu ocazia decernării Premiilor Nobel.
Printre cele mai importante apariții în ultimii zece ani se numără La Rondine și Pagliacci de la Royal Opera House, Romeo et Juliette la Choregies d’Orange și la Festivalul de la Salzburg, Faust la Metropolitan Opera New York, Royal Opera house și Opera din Monte Carlo, Simon Boccanegra la Royal Opera House. A susținut deasemenea recitaluri la Salzburg în cadrul Festivalului, la Viena (Miskverein) și concerte la Amsterdam (Jubileul de Argint al Reginei Beatrix), New York (concertul de Anul nou în compania Orchestrei Filarmonice New York), Philadelphia, Los Angeles, Vancouver și Toronto (aprilie 2011), Seul, Shanghai, Valladolid (mai 2011) precum și un concert de gala la O2 Arena din Londra împreună cu Placido Domingo (iunie 2011).
Angela Gheorghiu a primit: „La Medaille Vermeille de la Ville de Paris”, „Officier de l’Ordre des Arts et Lettres” și „Chevalier de l’Ordre des Arts et Lettres” din partea Ministerelor Culturii din Franța și România. În decembrie 2010 i-a fost acordat titlul onorific Doctor Honoris Causa din partea Universității de Arte din Iași și Steaua României, cea mai înaltă decorație oferită de Președintele României.
Discurile sale au fost premiate în nenumărate rânduri cu premii ca: Premiul Grammy, Dyapason D’or, Choc du Monde de la Musique, Premiul Cecillia, Deutsche Schallplattenkritik, Musica e dischi, USA Critics Award, „Premio Zenatello” sau „Echo Klassik”.
1964 – Au avut loc, la Sip şi Gura Văii, festivităţile de inaugurare a lucrărilor sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier I, în prezenţa conducătorilor de partid şi de stat ai României şi Iugoslaviei.
1949 – S-a constituit Republica Federală Germania prin unificarea celor 3 zone de ocupaţie (americană, engleză şi franceză); în zona de ocupaţie sovietică, la 7.10.1949, s-a constituit Republica Democrată Germană.
1944 – Şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, şi-a înaintat demisia în semn de protest faţă de modul în care era tratată armata română şi faţă de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roşie. La 12 septembrie 1944, a doua oară, îşi dă demisia şi îşi exprimă refuzul de a accepta „ciuntirea şi destrămarea oştiriiˮ.
1940 – S-a semnat Tratatul de frontieră dintre România şi Bulgaria, prin care partea de sud a Dobrogei („Cadrilaterulˮ, adică judeţele Durostor şi Caliacra) intra în componenţa Bulgariei.
1939 – România s-a declarat neutră în urma declanşării celei de-a doua conflagraţii mondiale (la 1 septembrie) şi şi-a dat acordul de principiu pentru trecerea pe teritoriul său a materialului de război destinat ajutării Poloniei.
1931 – Nicolae Titulescu a fost reales în funcţia de preşedinte al celei de-a XII-a Sesiuni ordinare a Adunării Societăţii Naţiunilor; a fost un caz unic în istoria Ligii Naţiunilor, când un fost preşedinte al Ligii a fost reales pentru o noua sesiune.
1921 – S-a desfăşurat pentru prima dată concursul Miss America. Margaret Gorman, Miss Washington, a câştigat titlul de Miss America.
1915 – A murit prelatul şi omul de cultură Ioan Micu Moldovan, membru corespondent al Societăţii Academice Române şi membru titular al Academiei Române; a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni, fiind unul dintre autorii „Pronunciamentului”de la Blaj.
1914 – S-a născut fizicianul James Alfred Van Allen, care, pe baza informaţilor transmise de sateliţii Explorer 2 şi 4, a descoperit, în 1958, centurile de radiaţii care îi poartă numele.
1911 – Scriitorul francez Guillaume Apollinaire a fost arestat pentru furtul tabloului „Mona Lisa” a lui Leonardo da Vinci. La vârsta de 31 de ani, Apollinaire a fost încarcerat, fiind acuzat că a sustras din Muzeul Luvru celebrul tablou. Autorităţile l-au arestat pe scriitor chiar dacă nu aveau indicii care să îl încrimineze. Apollinaire a fost eliberat după o săptămână, poliţia nereuşind să găsească probe împotriva lui. După doi ani, un fost angajat al Muzeului Luvru, italianul Vincenzo Perugia, a fost identificat ca autor al furtului. El a fost prins în timp ce încerca să vândă pictura unui comerciant de artă din oraşul italian Florenţa, în schimbul a 500.000 de lire. Perugia a considerat că „Mona Lisa” aparţinea de drept Italiei şi s-a decis să o restituie chiar luând-o cu forţa. El a recunoscut fapta, povestind cum s-a strecurat în sala unde era expus tabloul şi cum s-a ferit să nu îl prindă gărzile.
1907 – A încetat din viaţă Bogdan Petriceicu Haşdeu, filolog, folclorist, prozator, dramaturg, istoric şi publicist, vicepreşedinte al Academiei Române, întemeietor al lingvisticii, filologiei şi lexicografiei româneşti („Etymologicum Magnum Romaniae”), unul dintre fondatorii folcloristicii comparate române, creatorul dramei istorice româneşti („Răzvan şi Vidra”).
1906 – Municipalitatea oraşului Roma, reprezentată de contele di San Martino, a dăruit Bucureştiului monumentul „Lupoaica”, reprezentând lupoaica legendară ce i-ar fi alăptat pe întemeietorii Romei, Romulus şi Remus, pe când erau copii. Iniţial, monumentul a fost amplasat în incinta Arenelor Romane, astăzi, după mai multe mutări, aflându-se în Piaţa Romană.
1895 – Memorandiştii români din Transilvania, condamnaţi în procesul de la Cluj, au fost graţiaţi de Împăratul Francisc Iosif I, ca urmare a intervenţiei regelui Carol I al României şi sub presiunea opiniei publice europene.
1884 – Carol Davila, general doctor de origine franceză, organizatorul serviciului militar şi al ocrotirii sănătăţii publice în România, a încetat din viaţă. Acesta a fost fondator, împreună cu Nicolae Kretzulescu, al învăţământului medical în România.
1869 – Regele Carol a inaugurat primul tren care avea să circule în România, pe distanţa Bucureşti (Filaret) – Giurgiu, înaintea deschiderii oficiale a traficului, la data de 19 octombrie 1869.
1860 – „Cămăşile roşii”, conduse de generalul italian Giuseppe Garibaldi, au preluat controlul oraşului Napoli, fapt ce a contribuit la unificarea Italiei un an mai târziu.
1844 – S-a născut Émile André Lecomte de Nouy, arhitect, membru corespondent străin al Academiei Române, cel care a alcătuit planurile de restaurare pentru bisericile „Trei Ierarhi” şi „Sf. Nicolae Domnesc” din Iaşi, precum şi biserica „Sf. Dumitru” din Craiova.
1812 – A avut loc Bătălia de la Borodino, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie 1812. Borodino a reprezentat una dintre operaţiunile din cadrul campaniei lui Napoleon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în iunie 1812, bătălie considerată cea mai sângeroasă din istoria războaielor napoleoniene.
1776 – A fost consemnată folosirea pentru prima dată a unui submarin, în cadrul unei operaţiuni militare.
1677 – S-a născut Stephan Hales, botanist britanic, inventator al metodei de măsurare a presiunii sângelui (1728). Tot el, în 1753, a proiectat o instalaţie de ventilaţie, acţionată de vânt,cu ajutorul căreia se putea introduce aer proaspăt în interiorul navelor şi, astfel, se putea preveni putrezirea fundului navei din cauza apei din santină.
1533 – S-a născut Elisabeta I (supranumită „The Virgin Queen”), regină a Angliei şi a Irlandei (1558-1603), ultimul suveran din dinastia Tudor. A sprijinit artele şi literatura, cel mai de seamă reprezentant al culturii din acea epocă fiind William Shakespeare.
Elisabeta I a fost prima femeie care a ocupat cu succes tronul Angliei, popularitatea sa fiind enormă în rândul supuşilor. A fost reprezentantă a absolutismului. A încercat să evite convocarea Parlamentului, care avea tot mai multă forţă. Totodată, anglicanismul, oprimat în vremea Mariei Stuart, a fost repus în drepturile sale ca religie de stat. A încurajat dezvoltarea comerţului şi a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei.
1191 – A avut loc A treia cruciadă: Bătălia de la Arsuf, în cadrul căreia Richard I al Angliei l-a învins pe Saladin.
Papa Clement al III-lea a a lansat un nou apel de cruciadă, la care au răspuns regii Angliei, Franţei (Filip al II-lea) şi Germaniei (Frederic I Barbarossa). În vara anului 1190, o armată uriașă, bine echipată, era gata de război. Filip al II-lea s-a îmbarcat cu oastea sa la Genova, iar Richard I, la Marsillia, şi au debarcat în Sicilia, unde au făcut un popas lung, de un an, fapt ce i-a permis împăratului german să ajungă primul în Asia Mică, unde a reușit să-l învingă pe sultanul de Iconium. Victoria nu a putut fi fructificată deoarece Barbarossa a murit înecat pe când încerca să traverseze, călare, râul Cydnus. Rămași fără conducător, cea mai mare parte din cruciați s-au împrăștiat, numai un număr mic, sub comanda ducelui Austriei, Leopold al V-lea, continuându-şi iar în anul 1191 cele trei armate se întâlneau în preajma Ierusalimului, după ce în drumul său Richard cucerise insula Cipru și o cedase lui Guy de Lusignan. Singura acțiune comună a armatelor cruciade a fost participarea la asediul Acrei, început în anul 1189, intervenția lor determinând capitularea orașului. După acest succes au început neînțelegerile din tabăra cruciaților, ele obligând pe cei trei conducători să abandoneze expediția. Richard a executat 3000 musulmani, majoritatea femei, bătrâni, copii, o adevarată încercare de epurare etnică. Pe drumul de întoarcere, Richard a fost prizonierul lui Leopold, fiind eliberat numai după plata unei răscumpărări însemnate.