12 septembrie 1919, s-a emis un Decret-lege privind înfiinţarea Universităţii Regele Ferdinand din Cluj

2007 – IPS Daniel a fost validat în funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

1994 – Trupe din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi din statele est-europene, inclusiv România, au efectuat manevre militare comune în Polonia, în cadrul Programului Parteneriatului pentru Pace.

1992 – Mae Jemison, astronaut şi fizician, a fost prima femeie de culoare care a ajuns în spaţiu, fiind membră în echipajul navetei Endeavor.

1977 – A murit Steven Biko, fiind unul dintre cei mai activi luptători împotriva apartheid-ului din anii ’70. Pe vremea cât a urmat cursurile Universităţii de Medicină, a fondat Organizaţia Studenţilor din Africa de Sud, care lupta contra „opresiunii psihologice a negrilor de către albi”. A înfiinţat şi o grupare care milita pentru redarea demnităţii cetăţenilor de culoare. A fost arestat de mai multe ori, condamnat şi încarcerat din cauza idealurilor sale de eliberare a negrilor din Africa de Sud. A devenit un martir, moartea sa atrăgând o serie de probleme pentru Africa de Sud. La câteva luni după tragicul incident, Naţiunile Unite au impus un embargo parţial acestei ţări.

Biko a murit din cauza traumelor suferite, în urma bătăilor care i s-au aplicat de către autorităţile din Africa de Sud. Cu o săptămână înainte de a muri, Biko a fost rănit puternic la cap, în timpul unui interogatoriu. Cinci poliţişti l-au torturat ore în şir, abandonându-l într-o baltă de sânge şi în stare de inconştienţă. În locul îngrijirilor medicale, a fost legat pentru 24 de ore de un grilaj de fier. Abia după o zi, doi medici l-au examinat constatând că Biko are grave leziuni pe creier şi că nu este capabil să se mişte. Cu toate acestea, pe 11 septembrie, el a fost transportat mai mult mort decât viu în închisoarea de la Pretoria. Autorităţile sud-africane au precizat că Biko a decedat din cauza refuzului de a mânca şi de a bea apă. Ulterior, după ce s-a aflat că Biko avea răni profunde la cap, oficialii au precizat că acestea s-ar fi produs în urma unei căzături din pat. Nimeni nu a fost găsit vinovat pentru moartea activistului de culoare, iar cei cinci poliţişti au fost promovaţi.

1953 – John F. Kennedy, viitor preşedinte al SUA, s-a căsătorit cu Jacqueline Lee Bouvier, fotograf la Washington Times-Herald, în localitatea Newport, Rhode Island. JFK, la vremea aceea senator de Massachusetts, a avut peste 750 de invitaţi la ceremonie.

1944 – La Moscova, a fost semnată Convenţia de armistiţiu dintre guvernul român şi guvernele Naţiunilor Unite, prin care s-a consfinţit starea de fapt a ieşirii României din războiul antifascist şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei. La articolul 16, convenţia prevedea scoaterea din circulaţie a tuturor publicaţiilor fasciste şi legionare, pretext pentru regimul comunist de a scoate din circuitul public privat texte importante referitoare la unitatea statului român, la tradiţiile româneşti ori la românii din alte ţări. Pe lista autorilor interzişi figurau mari nume ale culturii noastre naţionale, cum ar fi: Gheorghe Şincai, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, Mircea Eliade şi chiar marele dramaturg  de origine evreiască, Mihail Sebastian.

1940 – Patru tineri francezi, care îşi căutau câinele rătăcit, au făcut o descoperire senzaţională în peştera Lascaux, în care se afla picturi rupestre datând din paleoliticul superior.

1935 – Milionarul american Howard Hughes a stabilit un record de viteză la bordul avionului proiectat de el.

1919 – S-a dat un Decret-lege privind înfiinţarea Universităţii Regele Ferdinand din Cluj. Primul rector a fost Sextil Puşcariu. Universitatea maghiară din Cluj s-a refugiat la Szeged, iar prin acest Decret-lege, dat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei, s-a luat în calcul reforma agrară şi introducerea votului universal.

1919 – La Londra, la iniţiativa bancherului miliardar Rotschild şi cu participarea a cinci concerne financiare mari, s-a efectuat primul fixing al preţului aurului. De atunci, piaţa de aur internaţională se orientează zilnic după cursul din Londra.

1916 – Primul Război Mondial: După bombardamentele nocturne din 15 şi 21 august, asupra Bucureştiului s-au lansat, de către aeroplanele germane, bombe care, în mai puţin de cinci minute, au produs un adevărat masacru: 485 de morţi şi 1000 de răniţi; în acea zi s-au înregistrat 7 atacuri aeriene consecutive.

1897 – S-a născut Irène Joliot-Curie, fiica celebrilor Pierre şi Marie Curie, fizician şi chimist, distinsă, împreună cu soţul ei, Frederic Joliot, cu Premiul Nobel pentru Chimie pe anul 1935; a fost membru de onoare străin al Academiei Române. Soţii Joliot-Curie au pus în funcţiune primul reactor atomic francez, în 1948. Cei doi au făcut descoperiri importante în domeniile fizicii nucleare şi radioactivităţii artificiale. Irène a ocupat postul de secretar de stat pe probleme de cercetare ştiinţifică în guvern. A primit Legiunea de Onoare, în 1939, pentru contribuţia sa la dezvoltarea ştiinţei.

1883 – S-a născut dr. Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog, organizator, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, al Institutului de seruri şi vaccinuri din Bucureşti.

1882 – S-a născut Ion Agârbiceanu, preot și scriitor român, membru al Academiei Române

Scriitorul Ion Agârbiceanu a fost preot greco-catolic, la început într-un sat din Munţii Apuseni, Bucium-Saşa, apoi paroh al Clujului şi Canonic al Diecezei de Cluj-Gherla.

S-a format în ,,citadela culturii”din Transilvania, la şcolile Blajului, unde a avut profesori-apostoli, spirite luminate, creatori de cultură, erudiţi, modeşti şi de înaltă ţinută morală, intransigenţi până la jertfa vieţii pentru apărarea credinţei şi a adevărului. Blajul i-a cunoscut primele scrieri şi tot Blajul i-a conturat personalitatea şi opera. S-a format în spiritul Scolii Ardelene, s-a identificat cu înaintaşii, îşi simţea inima lui lângă inima lor,,de care, spunea, mă leagă porunca tuturor strămoşilor, simt puternica lor bătaie vie ş-ascult şoapta caldă ce porneşte din adâncul sufletului…

Îmi descopăr capul şi ascult ca în biserică”(,, Ceasuri de seară cu Ion Agârbiceanu”—Mărturii—Comentarii—Arhivă, O carte gândită şi alcătuită de Mircea Zaciu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, p.366). Facultatea de Teologie a urmat-o la Universitatea Regală din Budapesta. Au fost anii în care şi-a desăvârşit cultura, dar şi anii în care a continuat să scrie.

Părintele Agârbiceanu a preluat crezul Scolii Ardelene şi i-a dat viaţă, fapt ce se regăseşte în omul, preotul şi scriitorul care a fost.

Toţi marii oameni ai culturii noastre, care l-au cunoscut, au rămas tulburaţi de prezenţa Părintelui Ion Agârbiceanu, nu aceasta era imaginea preotului cu care erau obişnuiţi. Eugen Lovinescu îşi aminteşte:,,Zărisem deodată pe Calea Victoriei, în mijlocul lumei cunoscute, un om de aiurea, străin în port şi în chip. Un bărbat bine închegat, cu trăsături totuşi delicate, ca şi cum n-ar fi fost bătute de soarele şi vântul Abruzilor, blond şi, de sub bolta frunţei căruia străluceau doi ochi unde puteai ceti deodată întreg sufletul,–un suflet nu aprig, nu aprins, ci blând, visător, idealist, un suflet mai mult de poet, care la cea dintâi atingere cu asprimile vieţii loveşte din aripi pentru a se ridica la înălţimile albastre. Era Părintele Ion Agârbiceanu, descălicat din munţii lui în cetatea grijelor , trufiilor şi năzuinţelor noastre. Il vedeai stângaci în vorbă necunoscând oamenii ce-l înconjurau , dar mergând cu fruntea sus, odihnindu-şi seninii lui ochi peste măririle noastre, ce nu-i speriau sfiiciunea pe care i-o puteai ceti totuşi în suflet. Si l-am primit ca pe un sol venit dintr-o lume dragă, atât de aproape de sufletul nostru…”.

Cuprinsă în întregul ei, opera Părintelui Agârbiceanu este,, o cronică transilvană şi ea a rămas până acum şi singura în literatura noastră”, susţine, întemeiat, D.Vatmaniuc.

1591 – Aron „Tiranul” a fost numit pentru prima dată domn al Moldovei de către sultan. Faptul este menționat într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției, de către ambasadorul său la Poarta Otomană. În scrisoare se menționează că Aron „Tiranul” a fost ales pe scaunul Moldovei după o mare concurență, fiind favoritul regelui Angliei.

Aron „Tiranul” a fost fiul nelegitim al lui Alexandru Lăpuşneanu, descendent al ilustrei dinastii princiare a Muşatinilor. Supranumele de „Tiranul”, cu care apare în istoriografia noastră actual, i-a fost fixat definitiv de către principele-cărturar al neamului românesc, Dimitrie Cantemir. Desfrânarea noului domn, la care se adăuga fiscalitatea excesivă promovată de el, au făcut ca imaginea lui în epocă şi peste timp să aibă mult de suferit. Astfel că, deşi a avut şi merite incontestabile (legate îndeosebi de lupta antiotomană), Aron Vodă a fost receptat de către cea mai mare parte a publicului larg (mai puţin cunoscător al realităţilor istorice) drept un voievod cu o personalitate şi o domnie negativă.

1449 – S-a născut Lorenzo de’ Medici (Laurenţiu Magnificul), om de stat italian, conducător (din 1469) al Florenţei. A consolidat tirania şi a urmărit să sporească puterea statului său. A sprijinit arta şi literatura, Florenţa devenind în perioada sa centrul Renaşterii italiene.

490 î.Hr. – A avut loc Bătălia de la Maraton, unde atenienii şi plateenii, conduşi de Miltiade, au obţinut o strălucită victorie asupra armatei persane. Victoria a fost vestită atenienilor de un soldat, care a parcurs alergând distanţa dintre Maraton şi Atena. După ce a spus „Am învins”, acesta a murit pe loc, fiind răpus de oboseală.