13 septembrie, Ziua pompierilor din România
2000 – A avut loc, la Staples Center, Los Angeles, prima ediţie a „Latin Grammy Awards”, organizată de „Latin Academy Of Recording Arts and Sciences” .
1999 – Partidele de opoziţie au protestat faţă de decizia Guvernului de a nu acorda Bisericii Ortodoxe Române (BOR) statutul de biserică naţională şi se pronunţa în favoarea modificării proiectului legii cultelor pentru acordarea acestui statut.
1998 – Regizorului Lucian Pintilie i-a fost decernat Premiul „special al juriului”, la Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, pentru filmul “Terminus Paradis”.
1998 – Participanţii la Forumul Secuiesc pentru Reînnoirea UDMR, desfăşurat la Cernat, judeţul Covasna, au cerut acordarea cetăţeniei ungare pentru maghiarii din România, autonomia Ţinutului Secuiesc, înfiinţarea universităţii maghiare la Cluj şi retrocedarea integrală a bunurilor comunităţii şi bisericilor maghiare.
1997 – Au avut loc primele alegeri municipale organizate după încheierea războiului din Bosnia, în virtutea principiilor de pace, ale cărui baze au fost puse de „Acordul de pace de la Dayton”, semnat în 1995.
1995 – A încetat din viaţă Francesco Messina, unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori moderni ai Italiei: Statuia Papei Pius al XII-lea, din Basilica Sf. Petru şi monumentalul bronz, reprezentând un cal, amplasat în faţa sediului televiziunii naţionale RAI.
1992 – La Festivalul internaţional al filmului „Mostra Internaţionala” de la Veneţia, filmului „Hotel de Lux”, al regizorului Dan Piţa, i-a fost decernat „Leul de argint”.
1991 – România a stabilit relaţii diplomatice cu Lituania, Letonia şi Estonia.
1953 – Ziua pompierilor din România
Intrarea în Bucuresti a trupelor otomane a prilejuit unităţilor române prezente în garnizoană, printre care şi Compania de Pompieri, unul dintre cele mai înălţătoare momente ale Revoluţiei române de la 1848: „bătălia din Dealul Spirii”, devenită simbol al luptei pentru libertate şi independenţă naţională a poporului român. Comandantul Regimentului 2 Infanterie şi şeful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primiseră ordin, în ziua de 12 septembrie 1848, din partea Locotenenţei Domneşti, să deplaseze în ziua următoare subunităţile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formată din aproape 6.000 luptători şi comandată de Kerim Pasa, ce urma să preia cazarma din acea zonă. Însă, lucrurile au luat cu totul alt curs.
Printr-o coincidenţă, în aceeaşi zi de 13 septembrie, cu puţin timp înaintea sosirii trupelor otomane, avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 infanterie. Solemnitatea a influenţat moralul şi devotamentul ostaşilor, voinţa de a apăra demnitatea naţională.
Aceeaşi stare de spirit îi caracteriza şi pe ostaşii Companiei de Pompieri, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu. Soldaţii lăsaţi pentru paza cazărmii au cerut comandantului lor: „Luaţi-ne şi pe noi, nu ne lăsaţi în cazarmă, ca pe nişte nevrednici, căci dacă acolo, în Dealul Spirii, va fi vreun război, noi vrem să murim cu fraţii noştri”.
Încleştarea propriu-zisă s-a declanşat ca urmare a unei altercaţii între un ofiţer al companiei de Pompieri (sublocotenentul Dincă Bălsan) şi unul otoman; deşi împresuraţi din toate părţile de turci, pompierii s-au avântat cu curaj împotriva acestora, alternând focurile de armă cu lupta la baionetă şi lovind fără cruţare inamicul care, în pofida superiorităţii numerice, a fost cuprins de panică.
Otomanii au reuşit să pună în poziţie de tragere două piese de artilerie şi au deschis focul asupra pompierilor. Aceştia au pornit împotriva tunurilor inamice, iar după o scurtă luptă au capturat gurile de foc, pe care le-au întors împotriva duşmanului. Efectele au fost puternice: din rândurile otomanilor au căzut zeci de morţi şi răniţi; numai că, din cauza lipsei de muniţie, în cele din urmă, tunurile au fost abandonate.
Pompierii nu au încetat lupta decât atunci când Kerim-Paşa, văzând că nu poate înfrânge rezistenţa garnizoanei din Dealul Spirii, a trimis un ofiţer care a propus încetarea focului, garantând în schimb „libera ieşire din cazarmă”, angajament care, mai apoi, nu a fost însă respectat de otomani. Pompierii au dovedit pe timpul luptei din Dealul Spirii vitejie, curaj şi dibăcie în rezolvarea situaţiilor de luptă, capacitate de rezistenţă şi spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu trupele otomane covârşitoare.
Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, curajul şi patriotismul pompierilor militari, a acordat, în anul 1860, participanţilor la eroicul act pensii pe viaţă şi prima medalie românească, „PRO VIRTUTE MILITARI”.
1925 – A apărut prima publicaţie radiofonică de la noi, „Radio-Român ”, ce îşi propunea „răspândirea telegrafiei şi telefoniei fără fir în România”.
1922 – La Al’Aziziyah, în Libia, s-a înregistrat recordul absolut de temperatură la umbră: 57,7 °C.
1918 – S-a oficiat, la Biserica ortodoxă din Odesa, căsătoria dintre prinţul moştenitor al României, Carol, cu Zizi Lambrino, înregistrată în aceeaşi zi la Consulatul român din oraş.
1917 – La Fatima, Sfânta Fecioară s-a arătat pentru a cincea oară celor trei copii. Peste 20 000 de oameni s-au strâns la locul apariţiilor. Maica Domnului îi îndemna pe copii la rugăciune, le-a promis câteva vindecări şi i-a anunţat că va avea loc o mare minune pe 13 octombrie, „pentru ca toţi să creadă”.
1915 – Planeta Pluto a fost fotografiată pentru prima dată, dar nu a fost recunoscută ca planetă.
1913 – Aurel Vlaicu, pionier al aviaţiei, inginer şi constructor de avioane, a încetat din viaţă, prăbuşindu-se cu avionul său, în timpul unei încercări de trecere peste Munţii Carpaţi. Inginer şi constructor de avioane, a fost unul dintre pionierii aviaţiei mondiale. Primul avion construit şi pilotat de Aurel Vlaicu a zburat pe data de 17 iunie 1910.
Evenimentul a avut loc pe câmpul Cotrocenilor, avionul ridicându-se la o înălţime de 3-4 m şi zburând pe o distanţă de circa 40 m. La 23 iulie acelaşi an, Vlaicu a mai făcut o încercare, parcurgând o distanţă de 400 m, la o înălţime de 4 m. Al treilea zbor, ce a avut loc pe 10 august, a fost un adevărat succes, pentru că aeroplanul a parcurs 4 km. În 27 septembrie 1910, la propunerea Ministerului de Război, Vlaicu a dus, în zbor, un mesaj de la Slatina la Piatra-Olt. Din acel moment, România a devenit a doua ţară, după Franţa, care a folosit avionul în scopuri militare.
1902 – A intrat în vigoare „Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de „Legea Missir”, adoptată la 05.03.1902.
1901 – În Bucureşti, pe strada „13 septembrie”, a fost dezvelit „Monumentul eroilor pompieri”, în memoria celor căzuţi la 13 septembrie 1848, luptând împotriva trupelor turceşti; grupul statuar realizat de E. Hegel, reprezintă pe Nike, personificarea Victoriei, care anunţă cu trompeta biruinţa, iar cu celălalt braţ sprijină un ostaş rănit.
1877 – Bogdan Petriceicu Haşdeu a fost ales membru activ al Academiei Romane.
1875 – Mihai Eminescu l-a dus, pentru prima dată, pe Ion Creangă, la „Junimea”, unde acesta a citit povestea „Soacra cu trei nurori”.
1872 – A avut loc inaugurarea Gării de Nord, din Bucureşti (numită până în 1888, „Gara Târgoviştei”), odată cu deschiderea liniei ferate Bucureşti-Ploieşti şi inaugurarea oficială a liniilor ferate Bucureşti-Buzău şi Galaţi-Tecuci-Roman. Tot la această dată şi-au început activitatea Atelierele căilor ferate din Bucureşti.
Gara de Nord Bucureşti a fost ridicată între anii 1868-1872. Terenul pe care a fost amplasată era proprietatea lui Dinicu Golescu (tatăl fraţilor paşoptişti: Nicolae, Radu, Ştefan şi Alexandru) şi a fost dat ca zestre fiicei sale Ana, căsătorită cu Alexandru Racoviţă. Aceştia la rândul lor 1-au lăsat moştenire, în anul 1850, fiicei lor Zoe, căsătorită cu englezul Effingham Grant. Cartierul a luat numele lui Grant, iar podul omonim a fost înălţat în anul 1914. Gara de Nord a fost modernizată şi mărită între anii 1930-1932.
1871 – Din iniţiativa unui grup de studenţi ai Universităţii din Cernăuţi, s-a constituit societatea „Arboroasa”, care a dezvoltat o activitate cultural-artistică, menită a întări sentimentul unităţii naţionale a românilor.
1860 – A văzut lumina zilei medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică, membru al Academiei Române. A fondat, în 1897, Societatea de chirurgie şi „Revista de Chirurgie”.
1838 – S-a născut Otto Friedrich August Benndorf, arheolog german, membru de onoare străin al Academiei Române, cel care a acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu, lucrarea „Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani”.
1791 – Regele Franţei, Ludovic al XVI-lea, a acceptat noua constituție a ţării.
1788 – Oraşul New York a devenit prima capitală a Statelor Unite.
1759 – Bătălia din Québec s-a sfârşit cu victoria britanicilor, fapt care a pus capăt dominaţiei Franceze în America de Nord. În luptă, generalii care au condus armatele britanice şi franceze, James Wolfe, respectiv Joseph de Montcalm, au fost răniţi mortal.
1745 – A fost elaborat primul „Atlas geografic al Rusiei”, prima culegere de hărţi a întregului teritoriu rusesc.
1739 – Fiul lui Antioh Cantemir, Constantin, care a luptat împreună cu fratele său, Dumitraşco, în armata rusă, a intrat în Iaşi.
1321 – A murit poetul Dante Alighieri, creator al limbii literare italiene, autorul primei capodopere a literaturii moderne europene: „Divina Comedie”, poem alegoric în trei părţi („Infernul”, „Purgatoriul”, „Paradisul”), sinteză filosofică a culturii medievale; romanul „Viaţă nouă” este considerat primul roman autobiografic din literatura universală.
81 – A murit împăratul roman Titus, proclamat, în anul 69 caesar, devenind din 71, în calitate de prefect al pretoriului, coregent al imperiului. S-a remarcat în războiul din Iudeea, cucerind în august 70, după un îndelungat asediu, Ierusalimul, centrul răscoalei antiromane a iudeilor.