2000 – În Danemarca, un procent de 53,2% a refuzat aderarea la euro.
2000 – Ariel Sharon a vizitat Templul Muntelui – Nobilul Sanctuar din Ierusalim.
1996 – Preşedintele rus Boris Elţîn i-a avertizat pe liderii occidentali asupra faptului că vor trebui să încheie un acord cu Rusia înaintea extinderii Alianţei Nord-Atlantice în Europa Centrală şi de Est.
1994 – Feribotul Estonia s-a scufundat în Marea Baltică, înregistrandu-se 912 victime.
1993 – La şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, consacrată prin dezbaterea cererii României de aderare la Comunitatea Europeană, aceasta a primit aviz favorabil de aderare.
1989 – Dictatorul filipinez Ferdinand Marcos a murit în exil, după trei ani de la alungarea sa din ţară, în urma unei revolte populare conduse de Corazon Aquino.
1970 – A decedat Gamal Abdel Nasser, preşedintele statului egiptean în perioada 1956-1970, liderul de necontestat al mişcării panarabe. Datorită calităţilor diplomatice dovedite în perioada crizei Canalului Suez (în 1956), s-a situat între luptătorii din linia întâi ai naţionalismului arab. Nasser nu a putut însă evita înfrângerea suferită de egipteni în aşa-numitul „Război de 6 zile”, din anul 1967, purtat împotriva statului Israel.
1958 – În Franţa s-a ratificat o nouă constituţie; ca urmare a acestui fapt, Guineea a respins noua constituţie, proclamându-şi independenţa.
1934 – S-a născut Brigitte Bardot (foto, alături de marele actor american Kirk Douglas, instantaneu surprins în anul 1950 la Cannes), actriţă franceză, balerină şi model. Apariţia pe coperta revistei „Elle” a propulsat-o în industria cinematografică. Primul ei rol a fost în filmul lui Jean Boyer „Le Trou Normand”, care a avut premiera în 1952. A urmat apoi „Et Dieu créa la femme” (1956, producţie care a aşezat-o pe actriţă în rândul vedetelor de talie mondială, dar care, mai ales, i-a scos în evidenţă sex-appeal-ul. S-a casatorit cu regizorul Roger Vadim, care a ajutat-o enorm in cariera. La acea vreme a fost printre puţinele actriţe europene căreia presa americană i-a acordat extrem de multă atenţie. Alături de Marilyn Monroe, BB a fost simbolul sexualităţii în anii ’50-’60. S-a retras din activitate în 1973, dedicându-se campaniilor de apărare a drepturilor animalelor. În anii ’90, luările sale de poziţie împotriva homosexualilor, imigranţilor, precum şi a celor fără locuri de muncă i-au ştirbit reputaţia, fiind chiar acuzată de incitare la ură împotriva acestor categorii sociale.
1924 – A fost efectuat primul înconjur al lumii cu avionul.
1922 – Benito Mussolini a fost numit prim-ministru al guvernului Italian, prilej cu care s-a instaurat dictatura fascistă în Italia.
1921 – A murit Petru Grădişteanu, publicist şi om politic liberal (ca deputat şi senator a iniţiat câteva proiecte de legi, printre care legea privind organizarea şi administrarea teatrelor, adoptată în 1877); preşedinte al „Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor” (Liga culturală); membru de onoare al Academiei Române.
1920 – S-a semnat, la Paris, Tratatul dintre Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia şi România, prin care s-a recunoscut suveranitatea României asupra provinciei cuprinse între Prut şi Nistru (unirea Basarabiei cu România).
1918 – Ferdinand I, regele României (1914-1927), a emis o proclamaţie către ostaşi, prin care îi îndemna să ia din nou armele pentru a înfaptui „visul nostru de atâtea veacuri: unirea tuturor românilor, pentru care, în anii 1916-1917, aţi luptat cu atâta vitejie”.
1918 – A avut loc, la Budapesta, al V-lea Congres internaţional de psihanaliză, prezidat de Karl Abraham; Sigmund Freud şi Hermann Nunberg au participat la acest congres.
1916 – A avut loc Prima Bătălie de la Oituz. Trupele române, comandate de generalul Eremia Grigorescu, au rezistat eroic, oprind înaintarea armatei germano-austro-ungare (9-12 octombrie).
1914 (10 octombrie 1914, stil nou) – A avut loc urcarea pe tron a regelui Ferdinand I, nepotul şi succesorul regelui Carol I al României, jurând credinţă României şi promiţând că va fi „un bun roman”. Majestatea Sa Ferdinand al României a devenit protector şi preşedinte de onoare al Academiei Române.
Ferdinand s-a căsătorit în decembrie 1892 cu Maria (1875-1938), principesă de Marea Britanie, cu care a avut şase copii: Carol, Nicolae, Elisabeta, Mărioara, Ileana şi Mircea. Domnia Majestăţii Sale s-a încheiat la 20 iulie 1927.
1914 – Pe Frontul de est, în Galicia, trupele ruseşti au asediat Przemyl, după o confruntare armată cu armata austro-ungară la Lvov şi la Rava-Russka; trupele austro –ungare s-au retras în Carpaţi şi pe malul Vistulei, prin Cracovia.
1914 – Pe Frontul de Vest, Germania a întreprins un asediu al oraşului Anvers, prin bombardarea primei linii a frontului.
1913 – Preşedintele Consiliului francez, Louis Barthou, s-a întâlnit cu regele Spaniei, Alphonse XIII, pentru a lua în considerare o cooperare a celor două ţări cu Marocul.
1911 – Oficialii italieni au trimis un ultimatum guvernului otoman, fără a consulta Parlamentul şi Aliaţii, prin care îşi anunţa decizia de a ocupa Tripolitania şi Cirenaica.
1903 – Octave Mirabeau ( jurist, pamfletar, critic de artă şi autor dramatic francez) a sosit la Berlin cu ocazia prezentării ( în limba germană) a piesei sale „Les affaires sont les affaires” . Piesa a avut un imens succes în toate oraşele Germaniei.
1901 – Membrii Partidului social-democrat al Poloniei şi al Lituaniei s-au întâlnit la Varşovia, unde au militat ferm pentru autonomia celor două ţări.
1886 – A fost inaugurată statuia „Libertatea luminând lumea” („Miss Liberty”). Statuia este o realizare a sculptorului francez Frederic Auguste Bartholdi.
1884 – S-a născut Wilhelm Karl Knechtel, zoolog, fondatorul şcolii româneşti de entomologie agricolă în România, membru al Academiei Române.
1882 – A văzut lumina zilei Vasile Pârvan, istoric şi arheolog român, membru titular, vicepreşedinte şi secretar general al Academiei Române. A organizat numeroase șantiere arheologice, dintre care cel mai important este cel de la Histria, și a publicat numeroase studii, rapoarte arheologice și monografii, cuprinzând un material documentar vast, valoros și util.
Și-a început activitatea de istoric cu lucrarea de doctorat Naționalitatea negustorilor din Imperiul roman (1909, în limba germană), considerată de specialiști ca unul din cele mai bune studii despre dezvoltarea comerțului în antichitatea clasică. În scopul rezolvării problemelor legate de istoria Daciei, a organizat o serie de săpături sistematice, îndeosebi în stațiunile arheologice din a doua epocă a fierului. Pe baza rezultatelor parțiale ale săpăturilor a scris Getica (1926), cea mai importantă lucrare a sa (datorită destinului său), o vastă sinteză istorico-arheologică, prin care a readus în prim planul cercetării istorice rolul politic și cultural al daco-geților. Prin concepția sa istorică idealistă, expusă în studiul sociologic Ideile fundamentale ale culturii sociale contemporane și în eseuri (volumele „Idei și forme istorice” și „Memoriale”) a reușit să facă o sinteză a neohegelianismului și neokantianismului, și s-a declarat adversar al șovinismului și al cosmopolitismului.
Vasile Pârvan a avut un rol deosebit în crearea noii școli românești de arheologie. El a organizat Școala română din Roma, instituție pentru perfecționarea tinerilor arheologi și istorici, și a inițiat și condus apariția anuarelor acesteia „Ephemeris Dacoromana” și „Diplomatarium Italicum”, precum și prima serie a revistei „Dacia”.
1868 – S-a deschis, la Sibiu, primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria; a fost adoptat „Statutul organic”, care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania şi Ungaria.
1864 – S-a înfiinţat, la Londra, „Asociaţia Internaţională a Muncitorilor”(Internaţionala I), prima organizaţie revoluţionară internaţională a proletariatului, condusă de Karl Marx şi Friedrich Engels.
1861 – A văzut lumina zilei entomologul Aristide Caradja; s-a ocupat în special cu studiul lepidopterelor, mai ales al fluturilor mici (colecţia sa, foarte valoroasă, se află la „Muzeul de istorie naturală Grigore Antipa” din Bucureşti); membru titular onorific al Academiei Române.
1848 – A treia Adunare naţională de la Blaj a adresat Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din imperiu.
La adunare au participat peste 20.000 de ţărani români, conduşi de Avram Iancu, Axente Sever şi Iovin Bran. Recunoscută ca „Adunarea Marţială”, întrunirea a hotărât înfiinţarea de urgenţă a unei armate revoluţionare româneşti. Simion Barnuţiu, August Treboniu Laurian şi Alexandru Papiu Ilarian au fost paşoptiştii care au dat tonul adunării. Participanţii au respins unirea Transilvaniei cu Ungaria şi au refuzat să recunoască guvernul de la Pesta. De asemenea, au decis să înfiinţeze Comitetul Naţional Român ca organ de conducere a naţiunii şi au cerut reorganizarea constituţională a Transilvaniei. A treia Adunare de la Blaj a dus la formarea unei armate de 300.000 de oameni. La iniţiativa lui Avram Iancu, românii s-au constituit în 15 legiuni comandate de un prefect, care au început lupta împotriva maghiarilor chiar din octombrie.
1841 – S-a născut omul politic Georges Benjamin Clémenceau, preşedinte al Conferinţei de Pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de Pace de la Versailles.
1803 – A văzut lumina zilei scriitorul Prosper Mérimée, creatorul nuvelei moderne în literatura franceză: „Colomba”, „Carmen”, scriere din care s-a inspirat compozitorul G. Bizet în compunerea operei cu acelaşi nume.
1737 – Ioan Inochentie Micu a prezentat Dietei ungare un memoriu, în numele „naţiunii române” din Transilvania. Faţă de refuzul episcopului de a înlocui termenul „naţiune“ cu acela de „români“ sau de „plebea românească”, Dieta ungară nu a permis citirea documentului.
1688 – A început domnia lui Constantin Brâncoveanu în Muntenia (1688-1714).
1654 – A încetat din viaţă Matei Basarab, domn al Munteniei (1632-1654), sub cârmuirea căruia a fost imprimată „Pravila de la Govora”.
1573 – S-a născut Michelangelo Merisi Caravaggio, pictor italian, a cărui concepţie artistică („caravagism”) a influenţat puternic pictura europeană de la începutul secolului al XVII-lea.
1492 – Cristofor Columb a făcut prima călătorie a lui spre America, unde a descoperit Cuba.
1448 – A început campania militară antiotomană a lui Iancu de Hunedoara la sud de Dunăre, pe Valea Moraviei.
929 – A avut loc asasinarea prinţului ceh Wenceslas de către fratele său Boleslav. Ulterior Wenceslas a fost considerat un sfânt, în onoarea acestuia fiind organizate festivităţi.
48 î.Hr. – Generalul şi omul politic roman Pompei (Cneius Pompeius Magnus) a fost asasinat în Egipt, unde s-a refugiat, din ordinul lui Ptolomeu al XIII-lea.
