19 noiembrie 1942, la Stalingrad a început contraofensiva Armatei Roşii sovietice împotriva fortelor Germaniei Naziste

2020: O anchetă desfășurată de-a lungul a 4 ani concluziona că  trupele de elită australiene au ucis 39 de civili neînarmați în Afganistan

2019: O replică a tabloului Mona Lisa se vindea la licitație pentru mai mult de jumătate de milion de euro

2014: Experţii acceleratorului de particule de la Geneva anunţau descoperirea barionilor, care fac parte dintr-o familie de particule subatomice ai cărei reprezentanţi celebri sunt protonii şi neutronii

2005: Albert al II-lea era proclamat principe de Monaco

2001 – Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a anunţat victoria oficială în primele alegeri libere după războiul din fosta Iugoslavie a Ligii Democratice din Kosovo, LDK, şi a naţionalistului albanez moderat Ibrahim Rugova, care a obţinut 46,29 de procente în alegerile legislative.

1998 – Tabloul lui Vincent van Gogh, Portretul artistului fară barbă, a fost vândut la licitaţie pentru suma record de 71,5 milioane de dolari.

1996 – Statele Unite şi-au exercitat dreptul de veto împotriva realegerii secretarului-general al Naţiunilor Unite, Boutros Boutros-Ghali, pentru un al doilea mandat. Toţi ceilali 14 membri ai Consiliului de Securitate au votat în favoarea unei rezoluţii de susţinere a candidaturii acestuia la conducerea Adunării Generale a ONU.

1991 – România a aderat la Mişcarea francofonă.

1990 –A avut loc, la Paris, reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE); în ultima zi a  Conferinţei a fost semnată Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională; documentul a fost semnat şi de România. Au fost adoptate documente importante în domeniul dezarmării. De la 1 ianuarie 1995 se numeşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Schimbarea denumirii s-a hotărât la reuniunea la nivel înalt a CSCE de la Budapesta, din 5-6 decembrie 1994.

1990 – A fost semnat, la Paris, Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE), încheiat între cele 22 ţări membre, la acel moment, ale NATO (16) şi ale Tratatului de la Varşovia (6), care a marcat oficial sfârşitul Războiului Rece. A intrat definitiv în vigoare la 17 noiembrie 1995.

1979 – La Congresul al XII-lea al PCR, Nicolae Ceauşescu a fost atacat în plen de unul dintre fondatorii partidului comunist, Constantin Pârvulescu. Acesta i-a reproşat preşedintelui român că tolerează cultul personalităţii sale. Pârvulescu a plătit scump îndrăzneala sa, el fiind evacuat în aceeaşi noapte din casa pe care o avea.

1969 – Programul Apollo: Apollo 12 – astronauţii Charles Conrad şi Alan Bean au aselenizat în Oceanul Furtunilor, devenind cei de-ai treilea, respectiv patrulea oameni care păşesc pe Lună.

1946 – În România au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice, care au fost falsificate însă de guvernul condus de Petru Groza, astfel că victoria a revenit Blocului Partidelor Democratice. Alegerile au fost câştigate de comunişti, ei beneficiind din plin de ajutorul sovieticilor. Reprezentanţii Armatei Roşii, precum şi cei ai conducerilor administrative locale au împiedicat pe toate căile alegătorii opoziţiei să se prezinte la urne. Ziarele ţărăniştilor şi liberalilor nu au putut fi distribuite, iar adunările opoziţiei au fost boicotate. Lupta comuniştilor a continuat şi în ziua alegerilor, numeroşi români, în special din zonele rurale, unde opoziţia avea foarte mulţi susţinători, fiind împiedicaţi să îşi exprime votul. În aceste condiţii, rezultatul alegerilor a fost favorabil Blocului, care a anunţat că a obţinut 78% din voturi, ceea ce le-a adus 349 de locuri în Adunare faţă de 32 ale naţional-ţărăniştilor şi 33 ale celorlalte partide. Potrivit documentelor găsite ulterior, comuniştii au recurs la toate metodele pentru a ieşi câştigători şi pentru a putea să îşi consolideze poziţia în fruntea ţării.

1946 – Afganistanul, Islanda şi Suedia au devenit membre ale ONU.

1942 – A început contraofensiva Armatei Roşii Sovietice împotriva Germaniei Naziste, care a încercuit armatele germane. Bătălia de la Stalingrad a constituit puctul de cotitură în cel De-al Doilea Război Mondial şi este considerată cea mai sângeroasă bătălie.

Totalul deceselor în Armata Germană a constituit o pătrime din efectiv. Victoria ruşilor a însemnat începutul eliberării Rusiei şi declinul Armatelor Germane.

1923 – A venit pe lume Monica Lovinescu, critic literar, eseist; în 1948 a cerut azil politic în Franţa, unde a colaborat la revistele publicate de diaspora românească şi la postul de radio „Europa liberă” (o parte din articole fiind reunite în volumul „Unde scurte” publicat la editura Humanitas).

1922 – În România interbelică a fuzionat Partidul Conservator-Democrat cu Partidul Naţional, după care cel din urmă partid şi-a mutat sediul de la Cluj la Bucureşti. Ziarul Universul, condus de Ştefan Stelian Popescu, membru al acestui partid, a început să susţină Partidul Naţional.

1919 – A murit Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române.

S-a născut la 5 septembrie 1858, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat şcoala primară şi liceul la Bârlad, între 1867 şi 1878, susţinând examenul de bacalaureat la Bucureşti, în 1879. Timp de un an, a urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti; le-a abandonat din cauza situaţiei materiale precare. Din 1884 până în 1893 a funcţionat ca profesor la mai multe instituţii de învăţământ bucureştene.

Vlahuţă a manifestat înclinaţii literare de pe când era elev la liceu şi trimitea versuri la „Convorbiri literare”, unde a colaborat între 1878 şi 1885. În 1879 a publicat articolul Banul în ziarul târgoviştean „Dâmboviţa”. Publicistica lui, nu numai literară, a fost cu largheţe risipită prin revistele şi ziarele timpului, chiar şi în cele mai puţin notorii. Împreună cu Alceu Urechia a întemeiat revista „Vieaţa” (1893), iar cu George Coşbuc a scos revista „Sămănătorul” (1901). Din 1916 a condus săptămânalul „Scriitorii români”. Asociat cu I. Al. Brătescu-Voineşti, a dirijat ziarul „Dacia” (1918), iar din însărcinarea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, a putut publica „Lamura” (1919). Debutul editorial s-a produs cu volumul Nuvele (1886), urmat de placheta Poezii (1887). Si-a strâns versurile şi în cărţile Poezii (1899), Poezii (1909), Poezii (1915).

1918 – A avut loc întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia. Comisia de Candidare a propus ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gheorghe Pop de Băseşti, iar ca vicepreşedinţi pe episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi pe Teodor Mihali şi Andrei Bârseanu. Comisia a propus, de asemenea, Guvernul provizoriu (intitulat Consiliul Dirigent), alcătuit din 15 membri (10 membri ai Partidului Naţional Român, 2 ai Partidului Social Democrat şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort; Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent şi-au stabilit sediul la Sibiu.

1912 – S-a născut omul de ştiinţă George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, membru de onoare al Academiei Române. A descoperit ribozomii şi a descris sistemul şi funcţiile membranelor intracelulare; din 1946 s-a stabilit în SUA, obţinând în 1952 cetăţenia americană; preşedinte de onoare al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Arta a Academiei Române.

1883 – A murit Sir Wilhelm Siemens, metalurgist şi inventator de origine germană, care a brevetat în Anglia procedeul său de corodare electrochimică. Tot el este şi inventatorul pirometrului şi al apometrului.

1861 – S-a încheiat Conferinţa natională a fruntaşilor politici români din Banat, ţinută la Timişoara, la care s-a adoptat o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului faţă de Ungaria, teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român” sau să fie încorporat Transilvaniei (devenita autonomă).

1837 – S-a născut Aron Densuşianu, critic şi istoric literar, folclorist şi poet, membru al Societăţii Academice Române (lucrarea „Istoria limbei şi literaturei române”, apărută în 1885, considerată prima lucrare serios documentată, de acest gen, din cultura română).

1829 – Generalul Pavel Dmitrievici Kiseleff, comandant al trupelor ruseşti în principatele româneşti în timpul războiului ruso-turc, a fost numit preşedinte plenipotenţiar al Divanurilor Moldovei şi Valahiei până la 20 martie  1834.

1828 – A murit Franz Schubert, compozitor austriac.

Deşi a trăit toată viaţa în umbra lui Beethoven, Franz Schubert a lăsat posterităţii adevărate dovezi de măiestrie artistică. A fost primul compozitor din istoria muzicii care nu era şi dirijor şi instrumentist. Misiunea lui a fost întotdeauna să creeze muzică, mulţumindu-se să scrie pagini după pagini, chiar dacă erau sau nu interpretate în public.

Studiile primare le-a făcut la Seminarul Imperial Regal, unde, în anul 1808, a devenit sopran în corul Capelei Curţii. Ca elev s-a remarcat ca un bun pianist şi violinist, dar mai ales ca un compozitor prolific. În 1813, Schubert şi-a pierdut vocea, însă a continuat studiile pentru a deveni profesor. Între 1814 şi 1818 a scris fără încetare cântec după cântec, simfonii, muzică de cameră, mise. Datorită iubirii sale pentru pian şi vocea umană, numele lui Franz Schubert este asociat cu precădere liedului. În general, versurile care l-au inspirat pe muzician aparţin poeţilor romantici, tematica pieselor fiind şi ea identică. Unul dintre cele mai desavârşite lieduri, Gretchen la vartelnita, a fost compus de Schubert la numai şaptesprezece ani. Au urmat 145 de lieduri, pe texte din literatură germană (Goethe, Schiller, Heine, poeme de Ludwig Gottfried Kosengarten şi de Willhelm Muller). Liedul urmăreşte poemul de la început până la sfârşit într-o continuitate dramatică sau lirică, iar la Schubert unele lieduri îmbracă forma baladelor. Esenţa liedului este asemănătoare cu cea a poeziei lirice, Schubert transformând poeziile în esenţe muzicale. Cea mai mare serie de leiduri din literatură este cuprinsă în ciclurile Die schone Mullerin (Frumoasa morăriţă) şi Die Winterreise (Călătorie de iarnă), compuse în 1827.

Creaţia lui Schubert era străină de virtuozitatea cerută de sălile de concerte sau de saloanele muzicale ale Vienei. În schimb, compozitorul prefera să scrie pentru prietenii apropiaţi care participau la serile sale de muzică, cunoscute sub numele de „schubertiade”. A compus nouă simfonii, însăa niciun concert. Simfonia nr. 8 în si minor Neterminata (1822) a devenit favorita tuturor. A scris literatură pianistică pentru patru mâini, piese foarte căutate de public şi de editori, mai ales pentru faptul că acest gen de muzică putea fi abordat acasă, în cameră. Deşi a trăit doar 31 de ani, Franz Schubert a scris impresionant de mult: lieduri, simfonii, uverturi, cvartete, sonate, misse, piese corale şi lucrări pentru teatru muzical. Totodată, este şi creatorul impromptu-ului, un gen improvizatoric. A fost nevoie de aproape patruzeci de ani de la moartea sa pentru ca omenirea să recunoască geniul lui Franz Schubert.

1665 – S-a stins din viaţă pictorul clasicist francez Nicolas Poussin.

Nicolas Poussin a fost cel mai important pictor francez al secolului XVII şi fondatorul şcolii clasice franceze. S-a format la Roma, căreia îi datorează concepţia sa artistică, sensibilitatea şi miturile sale. A plecat în Italia în 1624 şi a rămas acolo timp de 16 ani. Cu excepţia celor doi ani petrecuţi la curtea lui Ludovic al XIII, toată viaţa lui Poussin este legată de Roma. S-a născut într-un cătun de pe malul Senei, ca fiu al unor fermieri. A început să arate interes pentru artă prin 1612, când satul său a fost vizitat de pictorul Quentin Varin. Primele noţiuni de pictură le-a căpătat la Rouen şi Paris, fără să găsească un maestru potrivit căutarilor sale. La Roma a ajuns cu ajutorul lui Giambattista Marino, poetul de curte al Mariei de Medici, care i-a şi comandat primele lucrări. Deşi a făcut o carieră impresionantă în Italia, Poussin n-a trăit să-şi vadă opera recunoscută în Franţa, fiind acceptat de Academie la sfârşitul secolului XVII. A murit în peninsulă şi a fost îngropat la San Lorenzo.

1493 – Cristofor Columb a descoperit insula Porto Rico (Puerto Rico – teritoriu  situat în America Centrală ), căreia i-a dat numele San Juan Bautista.

1377 – A avut loc prima atestare documentară a castelului Bran, prin actul emis de Ludovic I d’Anjou, prin care braşovenii primeau privilegiul de a construi Cetatea Bran cu „munca şi cheltuiala lor proprie”.

1095 – A început Conciliul de la Clermont, convocat de Papa Urban al II-lea pentru a hotărî începerea Primei Cruciade pentru eliberarea Ţării Sfinte aflată sub ocupaţie musulmană.