Postul Paștelui, cunoscut și sub numele de Postul Mare, este perioada de pregătire sufletească și trupească pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinătății: Învierea Domnului. Pentru credincioși, această perioadă nu este doar o simplă schimbare a regimului alimentar, ci un act de înfrânare și purificare, menit să întărească voința și să apropie omul de Dumnezeu.
Postul Mare – cel mai lung și mai aspru post din an
Postul Mare începe anul acesta pe 3 martie și se încheie pe 19 aprilie. Este cel mai lung și mai riguros dintre cele patru posturi mari rânduite de Biserica Ortodoxă. Încă din primele secole creștine, postul a fost practicat diferit în diverse regiuni. În Ierusalim, în secolul al IV-lea, creștinii posteau opt săptămâni înainte de Paști, în timp ce în Apus postul dura doar 40 de zile. În prezent, Biserica Ortodoxă urmează tradiția postului de șase săptămâni, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, o perioadă de intensă rugăciune și meditație.
Canonul cel Mare – Rugăciunea pocăinței
Un moment important al postului este Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, o rugăciune de pocăință care se citește în prima și a cincea săptămână a postului. Această rugăciune profundă și emoționantă este un îndemn la smerenie și la conștientizarea păcatelor, având menirea de a îndruma credincioșii spre o trăire spirituală mai intensă.
Regulile postului – Cum și când se postește
Postul Paștelui impune restricții alimentare stricte, dar și o disciplină spirituală. În primele două zile ale postului, precum și în primele trei zile din Săptămâna Patimilor, credincioșii sunt îndemnați la post complet sau, pentru cei mai slabi, la ajunare până seara. În restul postului, se consumă o singură masă pe zi în timpul săptămânii, cu mâncare uscată, iar sâmbăta și duminica sunt permise două mese, cu legume fierte și untdelemn.
Există și dezlegări speciale:
✅ În Duminica Floriilor și la Buna Vestire, se permite consumul de pește.
✅ În anumite zile, se pot consuma vin și untdelemn, însă cu măsură.
Pe lângă aspectele alimentare, postul presupune și o abținere spirituală, încurajând credincioșii să fie mai atenți la faptele și gândurile lor. Postul devine astfel o călătorie nu doar a trupului, ci și a sufletului, o pregătire pentru marea bucurie a Învierii Domnului.
În final, postul nu este o obligație, ci o alegere conștientă de a trăi mai aproape de Dumnezeu, renunțând la plăcerile lumești pentru a cultiva virtutea și credința.
Tradiții și obiceiuri populare în Postul Paștelui
Curățenia casei și sufletului
În multe sate românești, postul nu înseamnă doar abținerea de la alimente de dulce, ci și o perioadă de curățenie generală. Gospodinele spală covoarele, văruiesc casele și aerisesc așternuturile, ca semn al pregătirii pentru Sărbătoarea Învierii. Se spune că, odată cu această curățenie, se alungă și duhurile rele.
Marțea Oarbă și Joia Verde
În prima marți din Post, cunoscută în unele zone ca „Marțea Oarbă”, femeile evită să coasă sau să toarcă, ca să nu-și „orbească” norocul. În Săptămâna Mare, „Joia Verde” este ziua dedicată morților – se aprind lumânări și se împart colaci pentru sufletele celor trecuți în neființă.
Sâmbăta Morților – Pomenirea strămoșilor
În sâmbetele din timpul Postului, în special în Moșii de Florii, oamenii fac pomeniri pentru cei adormiți, împărțind colivă, colaci și vin. Se crede că, în această perioadă, sufletele celor plecați pot veni mai aproape de cei vii, iar rugăciunile și faptele bune ale urmașilor le ajută să-și găsească liniștea.
Ajunarea și „spălatul pe dinți cu tămâie”
În prima zi de post, în unele zone, oamenii postesc complet, iar copiii erau învățați să „se spele pe dinți cu tămâie”, un ritual simbolic care marca începutul curățirii trupești și sufletești.
Săptămâna Mare – zile de credință și tăcere
Ultima săptămână din Post, cunoscută drept Săptămâna Patimilor, este considerată cea mai sfântă. Oamenii merg la biserică în fiecare zi, iar în Joia Mare se vopsesc ouăle roșii. În Vinerea Mare, unii credincioși țin „post negru”, fără apă și mâncare, ca semn de cinstire a sacrificiului lui Iisus Hristos.
Postul Paștelui nu este doar o perioadă de restricții, ci un timp al purificării, al rugăciunii și al respectării unor tradiții transmise din generație în generație. Aceste obiceiuri dau postului o dimensiune mai profundă, transformându-l într-un adevărat drum spre lumină și înnoire sufletească.
