Anarhia postmodernă: când ura devine ideologie și vandalismul se transformă în „justiție socială”
America, țara lui Ford și a lui Edison, patria inovației tehnologice, a ajuns să tolereze vandalismul ca expresie politică. Dar nu doar America. Această isterie anti-capitalistă își face loc și în Europa, inclusiv în România, sub diferite forme: ură împotriva antreprenorilor, dispreț față de inovație, demonizarea proprietății private.
Într-o societate așezată, respectul pentru proprietatea privată nu este o convenție, ci o expresie a civilizației. Fără pace socială, ne întoarcem în bezna anarhiei, acolo unde singura „lege” e dictată de ură, iar singurul „drept” e impus prin violență. Ultimele atacuri violente asupra mașinilor Tesla din America arată cât de departe poate merge această nebunie.
Sub pretextul unei „revoluții” împotriva unui om de afaceri controversat, gloate radicalizate incendiază vehicule, atacă showroom-uri și publică datele personale ale unor cetățeni nevinovați, doar pentru vina de a deține o mașină produsă de Elon Musk. Mai grav, isteria anti-capitalistă a ajuns să fie justificată de o parte a presei, de ideologii urii și de păpușarii care manevrează din umbră aceste acțiuni. Ceea ce vedem nu este „protest”, nu este „activism” și, cu siguranță, nu este „justiție socială”.
Este, pur și simplu, terorism domestic. Exact așa cum comuniștii sovietici confiscau și incendiau averile „burgheziei reacționare”, exact așa cum revoluționarii iacobini își vânau adversarii sub pretextul „egalității”, astăzi, fanaticii unui nou totalitarism își iau drept ținte cetățeni care, într-o societate liberă, și-au cumpărat o mașină pe baza propriilor alegeri. Când vezi oameni care aruncă cocktailuri Molotov asupra unor proprietăți private, înțelegi că vorbești despre indivizi instabili, consumatori de propagandă, prizonieri ai propriilor frustrări.
Psihologia revoluționarului extremist e una a resentimentului: în loc să construiască, el vrea să distrugă; în loc să inoveze, el vrea să interzică; în loc să concureze cinstit, el vrea să anuleze și să elimine orice competiție. E clar că avem de-a face cu un „progres” care duce în trecut, cu o „luminare” care naște doar întuneric, cu o „justiție” care înseamnă doar haos și violență. Pentru noi, românii, această lecție e vitală. Am trăit deja coșmarul în care proprietatea privată era demonizată, în care libertatea economică era suprimată, în care resentimentul era ridicat la rang de politică de stat.
Știm cum arată o societate unde ura devine virtute și unde resentimentul devine ideologie oficială. De aceea, avem datoria să spunem un NU hotărât oricărei forme de anarhie și violență, indiferent sub ce slogan se ascunde. Avem datoria să apărăm libertatea, meritocrația și dreptul fiecărui om de a-și urma visul fără teama că va fi ars pe rugul ideologic al celor care nu suportă succesul altora. Barbaria piromanilor postmoderni nu e un semn de „progres”, ci o boală a minții și a sufletului.
O societate care tolerează așa ceva este o societate care a renunțat la civilizație. Noi, conservatorii români, știm că proprietatea privată este un pilon al libertății. Și mai știm că viitorul nu aparține celor care dau foc mașinilor, ci celor care construiesc.
Mihail NEAMȚU
